Concursul Muzical Eurovision 1966
From Wikipedia, the free encyclopedia
Concursul Muzical Eurovision 1966 a fost cea de-a unsprezecea ediție a Concursului Muzical Eurovision și s-a desfășurat pe 5 martie 1966 în Luxemburg, Luxemburg. Această ediție a adus o regulă nouă concursului: aceea că reprezentanții țărilor participante pot cânta doar în limbile naționale. Introducerea regulii se datorează, probabil, faptului că, în 1965, Suedia a fost reprezentată de un cântec în engleză, „Absent Friend”. Concursul din 1966 a marcat apariția primei concurente de culoare, Milly Scott, reprezentanta Țărilor de Jos. Ea a fost și prima concurentă care a folosit un microfon portabil.
Concursul Muzical Eurovision 1966 | ||||
---|---|---|---|---|
![]() | ||||
Data finalei | 5 martie 1966 | |||
Prezentator | Josiane Chen | |||
Dirijor | Jean Roderès | |||
Televiziune-gazdă | ![]() | |||
Sală | Villa Louvigny Luxemburg, Luxemburg | |||
Piesă câștigătoare | ![]() „Merci, chérie” | |||
Sistem de votare | ||||
Fiecare țară are 10 jurați care distribuie trei puncte celor 1, 2 sau 3 cântece favorite personale. Punctele se însumează, iar, în forma finală a voturilor, se acordă 5 puncte cântecului cu cel mai mare punctaj la nivelul juriului național, 3 puncte celui de-al doilea și 1 punct celui de-al treilea. Dacă toți cei 10 jurați votează un singur cântec, acela primește toate cele 9 puncte. Dacă numai două cântece sunt alese de juriu, acestea primesc 6 (locul I) și 3 puncte (locul al II-lea). Cântecul care are cele mai multe puncte la final câștigă competiția. | ||||
Număr de cântece | 18 | |||
0 puncte | ![]() ![]() | |||
Intermediu | ||||
Les Haricots Rouges | ||||
| ||||
Concursul Muzical Eurovision | ||||
| ||||
Modifică text ![]() |
Unul din cele mai memorabile momente din istoria concursului a avut loc atunci când, în timpul procedurii de votare, prezentatoarea, Josiane Chen, a salutat accidental purtătorul de cuvânt din Regatul Unit spunând „Good night, London.” („Noapte bună, Londra.”). S-a corectat imediat, spunând „Good evening, London.” („Bună seara, Londra.”). Michael Aspel, corespondentul din Regatul Unit, i-a răspuns „Good morning, Luxembourg.” („Bună dimineața, Luxemburg.”).
Rezultate
Țară | Limbă[1] | Artist | Cântec | Traducere | Loc | Puncte | |
---|---|---|---|---|---|---|---|
01 | ![]() |
germană | Margot Eskens | „Die Zeiger der Uhr” | Acele ceasului | 10 | 7 |
02 | ![]() |
daneză | Ulla Pia | „Stop - mens legen er go'” | Oprește-te cât mai e bine | 14 | 4 |
03 | ![]() |
franceză | Tonia | „Un peu de poivre, un peu de sel” | Puțin piper, puțină sare | 4 | 14 |
04 | ![]() |
franceză | Michèle Torr | „Ce soir je t'attendais” | Te așteptam în seara asta | 10 | 7 |
05 | ![]() |
slovenă | Berta Ambrož | „Brez besed” | Fără cuvinte | 7 | 9 |
06 | ![]() |
norvegiană | Åse Kleveland | „Intet er nytt under solen” | Nu e nimic nou sub soare | 3 | 15 |
07 | ![]() |
finandeză | Ann Christine | „Playboy” | Playboy | 10 | 7 |
08 | ![]() |
portugheză | Madalena Iglésias | „Ele e ela” | El și ea | 13 | 6 |
09 | ![]() |
franceză, germană | Udo Jürgens | „Merci, chérie” | Mulțumesc, draga mea | 1 | 31 |
10 | ![]() |
suedeză | Lill Lindfors și Svante Thuresson | „Nygammal vals” | Vals nou, dar cunoscut | 2 | 16 |
11 | ![]() |
spaniolă | Raphael | „Yo soy aquél” | Eu sunt acela | 7 | 9 |
12 | ![]() |
franceză | Madeleine Pascal | „Ne vois-tu pas?” | Nu vezi? | 6 | 12 |
13 | ![]() |
franceză | Tereza Kesovija | „Bien plus fort” | Mult mai puternică | 17 | 0 |
14 | ![]() |
italiană | Domenico Modugno | „Dio, come ti amo” | Doamne, cum te iubesc | 17 | 0 |
15 | ![]() |
franceză | Dominique Walter | „Chez nous” | La noi | 16 | 1 |
16 | ![]() |
olandeză | Milly Scott | „Fernando en Filippo” | Fernando și Filippo | 15 | 2 |
17 | ![]() |
engleză | Dickie Rock | „Come Back to Stay” | Întoarce-te ca să rămâi | 4 | 14 |
18 | ![]() |
engleză | Kenneth McKellar | „A Man Without Love” | Un om fără iubire | 9 | 8 |
Tabel
5 puncte |
Artiști care au revenit
Artist | Țară | Ani precedenți | Loc |
---|---|---|---|
Domenico Modugno | ![]() |
1958 | 3 |
1959 | 6 | ||
Udo Jürgens | ![]() |
1964 | 6 |
1965 | 4 |
Comentatori
Germania - Hans-Joachim Rauschenbach (ARD Deutsches Fernsehen)[2]
Danemarca - necunoscut (DR TV)
Belgia - Paule Herreman (RTB), Herman Verelst (BRT)
Luxemburg - Jacques Navadic (Télé-Luxembourg)[3]
Iugoslavia - Miloje Orlović (Televizija Beograd), Mladen Delić (Televizija Zagreb), Tomaž Terček (Televizija Ljubljana)
Norvegia - Sverre Christophersen (NRK și NRK P1)[4]
Finlanda - Aarno Walli (TV-ohjelma 2)
Portugalia - Henrique Mendes (RTP)
Austria - Emil Kollpacher (ORF)
Suedia - Sven Lindahl (Sveriges Radio-TV și SR P1)[5]
Spania - Federico Gallo (TVE)[6]
Elve ția - Theodor Haller (TV DRS), Georges Hardy (TSR), Giovanni Bertini (TSI)
Monaco - François Deguelt (Télé Monte Carlo)
Italia - Renato Tagliani (Secondo Programma)
Fran ța - François Deguelt (Première Chaîne ORTF)[3]
Ț ările de Jos – Teddy Scholten (Nederland 1)[7]
Irlanda - Brendan O'Reilly (Telefís Éireann),[8] Kevin Roche (Radio Éireann)
Regatul Unit - David Jacobs (BBC1), John Dunn (BBC Light Programme)
Purtători de cuvânt
Germania - necunoscut
Danemarca - Bent Henius
Belgia - André Hagon
Luxemburg - Camillo Felgen
Iugoslavia - Dragana Marković
Norvegia - Erik Diesen[4]
Finlanda - Poppe Berg[9]
Portugalia - Maria Manuela Furtado
Austria - Ernst Grissemann
Suedia - Edvard Matz[10]
Spania - Blanca Álvarez
Elve ția - Alexandre Burger
Monaco - necunoscut
Italia - Enzo Tortora
Fran ța - Claude Darget
Ț ările de Jos – Pim Jacobs
Irlanda - Frank Hall
Regatul Unit - Michael Aspel
Referințe
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.