Legislatura 2020–2024 a Parlamentului României
legislatură a Parlamentului României / From Wikipedia, the free encyclopedia
La alegerile parlamentare din 2020, care au avut loc pe 6 decembrie, niciun partid nu a câștigat majoritatea absolută. Partidul Social Democrat a câștigat cel mai mare număr de mandate, urmat îndeaproape de Partidul Național Liberal. Partidul Mișcarea Populară și PRO România Social-Liberal nu au reușit să atingă pragul electoral necesar pentru a intra în Parlament. Pe 21 decembrie 2020, 3 dintre cele 5 partide reprezentate în Parlament (PNL, USR-PLUS, UDMR) au semnat acordul de guvernare pentru următorii 4 ani. Florin Cîțu a fost desemnat ca premier,[1] iar 9 miniștri au venit de la PNL, 7 miniștri USR-PLUS și 4 miniștri UDMR.[2] Pentru alegerea președintelui Senatului și al Camerei Deputaților, alianța i-a propus pe Anca Dragu și pe Ludovic Orban, amândoi fiind aleși în funcție.[3]
Partidul Social Democrat, Alianța pentru Unirea Românilor și unele dintre partidele minoritare au format Opoziția Parlamentară.
În luna septembrie ca urmare a demiterii ministrului justiției Stelian Ion (USR), s-a declanșat criza politică prin ieșirea USR din guvern. Pe 5 octombrie, guvernul Cîțu este demis prin moțiune de cenzură iar acesta o să conducă în interimat până la data de 25 noiembrie 2021. După eșecul desemnării a două guverne, guvernul Cioloș 2 eșuând în a găsi o majoritate prin care să-i fie desemnat guvernul monocolor, nici Nicolae Ciucă nu reușește să găsească majoritate și își depune mandatul înainte de a ajunge la votul din Parlament. În luna noiembrie, Klaus Iohannis îl desemnează din nou pe generalul Nicolae Ciucă să formeze o majoritate solidă cu PSD și UDMR. Pe 25 noiembrie 2021, guvernul Ciucă este investit de către Parlament, acesta fiind format din PNL, PSD și UDMR și susținut de minorități în Parlament.[4][5] Președinții Senatului și Camerei Deputaților au fost aleși pe 23 noiembrie 2021, la Senat fiind ales Florin Cîțu (PNL) iar la Camera Deputaților Marcel Ciolacu (PSD).[6][7]
Ca urmare a crizei politice care a rezultat într-un guvern PNL-PSD-UDMR, parlamentarii apropiați fostului lider al PNL Ludovic Orban (exclus din partid în noiembrie), au demisionat din grupul parlamentar al PNL și mai târziu din partid.[8] Pe viitor este posibil ca Orban să lanseze o nouă formațiune politică liberală.[9][10]