Lacul Balaton
From Wikipedia, the free encyclopedia
Lacul Balaton (în maghiară Balaton, în germană Plattensee, în latină Lacus Pelso, în croată Blatno jezero, în slovacă Blatenské jazero) este un lac cu apă dulce din regiunea Transdanubia (Ungaria). Este cel mai mare lac din Europa Centrală[1] și una dintre cele mai importante destinații turistice din regiune. Râul Zala oferă cel mai mare flux de apă lacului, în timp ce Sió (canalizat) reprezintă singura gură de scurgere.
Lacul Balaton | |
Vedere din satelit a lacului Balaton | |
Administrație | |
---|---|
Țară/Țări | Ungaria |
Comitate | Somogy, Veszprem, Zala, Fejer |
Geografie | |
Coordonate | 46.85°N 17.72°E ({{PAGENAME}}) |
Tip | tectonic |
Suprafața lacului | 592 km² |
Altitudine | 108,4 m |
Lungimea malului | 236 km |
Lungime | 77 km |
Lățimea medie | 15 km |
Adâncime medie | 3.25 m |
Adâncime maximă | 12,2 m |
Volum | 1,9 miliarde m³ |
Hidrografie | |
Suprafața bazinului | 5.191 km² |
Râu afluent | Zala[*][[Zala (river in Hungary)|]] Tapolca-patak[*][[Tapolca-patak |]] |
Râu defluent | Sió[*][[Sió (river artificially connected to Balaton Lake by a canal of the same name)|]] |
Localizare | |
Modifică date / text |
Regiunea deluroasă de pe țărmul nordic este cunoscută atât pentru caracterul său istoric, cât și ca o importantă regiune viticolă, în timp ce malul sudic, plat, este recunoscut pentru stațiunile sale. Balatonfüred și Hévíz s-au dezvoltat într-o primă etapă ca resorturi pentru cei bogați. Acesta situație s-a schimbat la sfârșitul secolului al XIX-lea, când proprietarii de terenuri, ruinați de filoxera ce ataca vița de vie, au început să construiască case de vacanță pentru a le închiria clasei mijlocii.[2]