Hiparh
From Wikipedia, the free encyclopedia
Hiparh sau Hipparchus (Nicaea, Bithynia, cca. 190 î.Hr. — Rodos, cca.120 î.Hr.) este cel mai mare astronom al Antichității, fondatorul astronomiei științifice, în opoziție cu cea speculativă. Conduce observații astronomice pe parcursul șederii sale în Insula Rodos. Prin intermediul acestora, determină durata anotimpurilor, faptul că mișcarea Soarelui în jurul Pământului nu este uniformă și descoperă neregularități în mișcarea Lunii. Clasifică stelele după strălucire, întocmind o hartă de 1022 de entități. Totodată, calculează cu mare precizie pentru acele vremuri distanța de la Pământ la Lună, precum și diametrul celei din urmă. A completat teoria epiciclurilor și a utilizat pentru prima dată metodele trigonometrice în astronomie. Cea mai importantă descoperire a lui Hiparh este aceea a fenomenului de precesie a echinocților.
Hiparh | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Ἵππαρχος |
Născut | 190 î.Hr. Niceea, provincia Bursa, Turcia[1] |
Decedat | 120 î.Hr. (70 de ani) Rodos, Grecia Antică |
Ocupație | astronom matematician geograf om de știință |
Limbi vorbite | limba greacă veche[2] |
Activitate | |
Premii | International Space Hall of Fame[*][[International Space Hall of Fame (Hall of Fame at the New Mexico Museum of Space History)|]] ()[3][4] |
Modifică date / text |