sat în comuna Fârdea, județul Timiș, România From Wikipedia, the free encyclopedia
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
Gladna Română este un sat în comuna Fârdea din județul Timiș, Banat, România. Se află în partea de est a județului, într-o depresiune.
| Gladna Română | |
| — sat — | |
 Biserica ortodoxă din sat | |
  Gladna Română Gladna Română (România) | |
| Coordonate: 45°44′N 22°13′E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Timiș |
| Comună | Fârdea |
| SIRUTA | 156963 |
| Altitudine[1] | 255 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 323 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 307168 |
| Prefix telefonic | +40 x56 [2] |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Pare evident că numele comunei se afiliază la existența ducatului lui Glad
În anul 1904, Simeon Simonescu care lucra de 25 de ani la proprietarul Solomon Bumbu a primit de la ministrul agriculturii o diplomă de recunoștință pentru serviciu credincios și 50 coroane de aur.[3]
Cetate medievală; sec. XV Săpături arheologice; 1986, Cetatea medievală cu dimensiunile de 60 x 40 m, a fost o construcție ridicată exclusiv din lemn, cu clădiri înălțate deasupra unor tãlpi așezate pe stânca ñiabilã a dealuluiîn prealabil nivelatãîn porțiunile necesare. Nu a apărut nici un indiciu asupra prezenței construcțiilor din zid și nici o mmă de șanțuri de ñmdație destinate temeliilor de piatră sau lemn. Cetatea este înconjurată de un șanț de apărare cu traseu oval, ce conservă o adâncime care variază între 2 și 6 m, în raport cu curtea irlterioarã, având lățimea cuprinsă între 7 și 10 m.[4] Curtea interioară a fortificației are dimensiunile de 10/10 m. Rezultatele cercetărilor au fost consemnate în "Revista Muzeului Militar", XVIII, nr.1, 1987, pp. 12–17.[5]
