Biserica Buna Vestire din Topârcea

Biserica „Buna Vestire” din Topârcea, județul Sibiu, a fost construită în anul 1762. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, cod LMI SB-II-m-B-12573.

Biserica „Buna Vestire” din Topârcea, județul Sibiu, foto: ianuarie 2012.

Biserica „Buna Vestire” din Topârcea, județul Sibiu, foto: ianuarie 2012.

Cimitirul

Biserica (nord-vest)

Istoric și trăsături

Biserica „Buna Vestire" a fost construită în jurul anului 1762, în satul Topârcea, la 10 km vest de orașul Ocna Sibiului. Impresionează prin dimensiunile sale: 26 metri lungime, aproape 10 metri lățime și un turn înalt de 23 metri. Data exactă a construirii edificiului nu este cunoscută, este vehiculată perioada 1600-1700. Acest monument a suferit mai multe reparații, din care unele scrise pe turnul bisericii și anume anii 1843, 1902, 1926. Se crede că înainte de a se construi această biserică, ar fi existat o alta de lemn^[1].

Turnul ar fi fost construit ulterior bisericii, iar de ajutor în acest sens este o pisanie din turn: acolo se află urmele unui mic paraclis cu un altar pictat în frescă și o inscripție pe care scrie cu litere chirilice următoarele: «Cu ajutoriu Sf. Troiți am izvodit acest paraclisariu de părintele popa Adam Lupea împreună cu preoteasa sa Maria și cu blagoslovenia a Măriei Sale Domnului Nicolae Botoviciu și cine va sluji va fi dator a pomeni pe eresul Adam și pe erița Maria. Petru Zugravu Topârcea. Nicolae Zugravu Luduș. 1785^[1]

Biserica are un plan dreptunghiular, cu un cor poligonal și un turn în partea vestică, ambele decroșate față de navă. Biserica a fost pictată între anii 1785-1789, de zugravii Petre din Topârcea și Nicolae din Luduș. Pictura reprezintă stilul ortodox autentic; s-a păstrat cea originală pe trei cupole interioare. Dintre bunurile importante ale bisericii pot fi amintite: 12 icoane pictate în ulei pe lemn, 3 cruci cu Mântuitorul răstignit, epitaful cu punerea în mormânt datând de la 1849, câteva cărți cu litere bătrânești tipărite cu peste o sută de ani în urmă și epitaful din paraclis. De o excepțională valoare documentară sunt circularele bisericești și școlare ale Mitropolitului Andrei Șaguna, precum și un registru cu manuscrise chirilice pe anii 1829-1851^[1].

Iconostasul construit din zid este de dată mult mai recentă și are o greutate de circa opt tone, fiind construit direct pe pardoseala de scândură, fără fundament, având o constituție șubredă.

În privarul de la baza turnului se află o pictură originală în frescă reprezentând „Scoaterea lui Adam din Iad cu tot neamul lui”. Starea de conservarea lucrării e nesperat de bună, dar, din păcate, o crăpătură ce străbate fresca a fost grosolan acoperită cu ciment. Turnul bisericii rezervă și alte surprize celor care au norocul să urce în el: la cel de-al doilea nivel se află picturi în frescă, un mic altar și o inscripție cu litere chirilice, precum și mecanismul ceasului adus de la Viena, în 1910, de Vasile Greavu, fiu al satului^[1].

Vezi și

• Topârcea, Sibiu

Note

1. Topârcea - repere monografice

Bibliografie

• Alexandru Avram, Vasile Crișan - Sibiu, ghid cultural-turistic (Editura FF Press, București 1998)
• Arhimandrit Teofil Părăian și colab. - Topârcea - repere monografice

Legături externe

• Monumente istorice din România-Fișă și localizare de monument
• Fișă monument
• „Salvează–ți trecutul! Salvează monumentul!”
• La Topârcea biserica e închisă

Imagini din exterior

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
•