From Wikipedia, the free encyclopedia
Augustin Bunea (n. 4 august 1857, Vad, comitatul Făgăraș – d. 30 noiembrie 1909, Blaj, comitatul Alba de Jos) a fost un istoric și teolog român unit (greco-catolic), canonic mitropolitan la Blaj, membru titular al Academiei Române.[1]
Augustin Bunea | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | Vad, Imperiul Austriac | ||
Decedat | (52 de ani) Blaj, Austro-Ungaria | ||
Părinți | Arsenie Bunea Veronica n. Urs | ||
Frați și surori | Ioan Bunea | ||
Cetățenie | Austro-Ungaria | ||
Religie | Biserica Română Unită cu Roma | ||
Ocupație | istoric și teolog greco-catolic | ||
Activitate | |||
Educație | Gimnaziul din Blaj | ||
Alma mater | Colegiul Urban Pontifical „De Propaganda Fide” Pontificia Università Urbaniana[*] | ||
| |||
Modifică date / text |
S-a născut la 4 august 1857, în Vad din Țara Făgărașului (cunoscută și sub numele de Țara Oltului), pe atunci în comitatul Făgărașului, iar azi, în județul Brașov. A decedat la 30 noiembrie 1909, în Blaj. Tatăl său, Arsenie Bunea, preot greco-catolic la Vad, era originar din Mărginimea Sibiului (după unii din Tilișca[2], după alții din Săliște), iar mama sa, Veronica, era nepoată a colonelului-baron David Urs de Margina[2], care se remarcase în luptele de la Lissa, în Italia (1866). Augustin Bunea a avut un frate, Ioan Bunea, care i-a urmat tatălui său în calitate de preot paroh la Vad.
Primii ani de școală i-a urmat la școala confesională unită din satul natal, apoi la școala grănicerească din satul vecin (la cca 3 km distanță de Vad), Ohaba (azi în comuna Șinca, din județul Brașov), încheind studiile primare în anul 1870.
Studiile gimnaziale le-a făcut la Gimnaziul Comercial Românesc din Brașov (1870-1877), unde l-a avut coleg, între alții, pe Andrei Bârseanu, care i-a devenit bun prieten și colaborator în tot cursul vieții[3], iar apoi, începând din primăvara anului 1877, la Gimnaziul din Blaj. În toamna aceluiași an (1877) a fost trimis de către mitropolitul Ioan Vancea la Colegiul Urban Pontifical „De Propaganda fide” din Roma (1877-1882), unde a obținut doctoratul în teologie și în filosofie (1882) cu o teză despre taina Euharistiei.
Încă înainte de terminarea studiilor superioare, este hirotonit preot la Roma, în 1881, în biserica grecească, „Sf. Atanasie”, de către arhiepiscopul grec Ștefan Stefanopoli. A fost angajat în serviciul Cancelariei mitropolitane din Blaj (1882-1886), profesor la Academia Teologică de acolo (1886-1888), ocupând catedra de teologie dogmatică; a fost secretar mitropolitan (1888-1895), canonic mitropolitan (din 1895), având și alte demnități în cadrul Mitropoliei Blajului.
A fost cofondator al ziarului bisericesc-politic „Unirea”, apărut la Blaj, alături avându-i pe Vasile Hossu, Alexandru Grama, Victor Smighelschi și Izidor Marcu.
Augustin Bunea a publicat un mare număr de lucrări privitoare la istoria Transilvaniei și mai cu seamă de istorie bisericească, pe baza unor izvoare inedite până atunci. A fost prieten apropiat cu savantul istoric Nicolae Iorga și cu Andrei Bârseanu, fostul său coleg de la Brașov, cunoscut mai ales prin culegerea de folclor din Ardeal[4], făcută împreună cu cehul Jan Urban Jarník.
În 1901 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar în 1909 a fost numit membru titular. A fost membru al secției istorice a Astrei, de la Sibiu.
Augustin Bunea a decedat la Blaj, comitatul Alba de Jos, azi județul Alba, la 30 noiembrie 1909, la puțin timp după alegerea sa ca membru titular al Academiei Române, fără să mai aibă posibilitatea de a-și rosti Discursul de Recepție.[5]
Concepția problemei Unirii românilor ardeleni cu Biserica Romei, în viziunea Dr. Augustin Bunea, prezentată de Pr. prof. drd. Constantin Barta.
[6]“Problema unirii cu Roma este precedată[7] de o introducere în care se prezintă vechile raporturi existente între strămoșii noștri și Scaunul Apostolic al Romei. Augustin Bunea punctează trei chestiuni fundamentale:
Augustin Bunea își argumentează aceste afirmații și prin citarea unor autori și a unor izvoare istorice demne de încredere: Jung, Iaffé, Migne, Stritter, Theiner, Nylles, Șincai, D. Onciul. Scopul acestei prime părți a Șematismului este acela de a prezenta unirea cu Roma de la 1700 nu în termenii unei noutăți absolute și nefirești, ci ca un act de revenire la origini.”
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.