Aiacciu (ò Aghjacciu in dialettu aghjaccinu ; Ajaccio in ligure ghjinuvese ) hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suttana. A cità di u curallu hè u capilocu amministrativu di a Corsica sana, è ancu di a Corsica suttana. Ci sò 52 880 abitanti (1999) ingrentu à a cità stessa, ma si sò sviluppati dinò i cumuni in lu circondu : Afà , Alata , Bastilicaccia , Appiettu par u più. D'altrondi hè addunita Aghjacciu cù parechji artri cumuni di u rughjun par fundà a "CAPA" (Cumunità d'Agglumerazziun di u Paese Aiaccinu). Si faci chì circa 65 000 parsoni si ne stanu in lu rughjun, è cusì hè u rughjun più pupulatu di Corsica cù quellu di Bastia .
Si ci trova a "Cullittività Tarrituriali di Corsica " (CTC ), induv'elli seghjanu l'aletti tarrituriali .
Aiacciu, u portu
File:DSCN1226.JPG Vista aerea d'Aiacciu
U sò nomi veni dà u gregu "Agation" (bonu portu) pà a favurevuri pusizziun geugrafica. Effittivaméinti u logu duva sorghji a cità fubbi sceltu dà quarchi culuni greghi fucesi. Succissivaméinti, sottu l'uccupazziun rumana pigliò u nomi di "Adiacium" è pò "Ajax". Cunchista prima da i Vandali, è pò dà i Longobardi, intornu à l'annu milli hè stata uccupata dà i pisani è dopu passò à i ghjinuvesi (sottu l'aùturità di u Bancu di San Ghjorghju), chì in 1492 custrusini una citatella furtificata, cuncepita dà l'architettu milanesi Cristoforo de Gandino, è a pupuloni di centu famighji di a Lunigiana, trà elli i Bonaparte , chì ghjunsini à Aghjacciu in 1510. Dopu si ingrandì artantu grazia à l'afflussu di abitanti pruvinenti da i zoni interni di l'isura.
Fubbi uccupata una prima vorta dà i francesi da 1553 à 1559 è ristituita à i ghjinuvesi ancu a paci di Cateu-Cambrésis. In u settesimu securu diventò un bastiuni di l'indipindintisti di Pasquale Paoli, mà in 1768 fubbi uccupata dà i francesi dopu à u trattatu di Versailles. In 1769 nascì u so cittatinu più illustru: Nabulionu Bonaparte. Dà 1793 à 1796 fubbi parti di u regnu anglo-corsu di Pasquale Paoli , pà vurtà definittivaméinti à a Francia in 1796.
a Ghjisgia Maestra Santa-Maria-Assunta (1582-1893 - Giacomo Della Porta).
a Ghjisgia Maestra Santa-Maria-Assunta.
A Torra di a Parata è l'Isuli Sanguinari
U merri attuali ghjè Larenzu Marcangeli.
A lingua d'Aiacciu hè u corsu di tipu pumuntincu : a parlata aghjaccina .
Tuponimi
A Cunfina
Alzo di Leva
A Madonuccia
A Parata
A Piazzetta
Arzuta
Asprettu
A Spusata
Barbicaghja
Budiccioni
Campu di l'oru
Castellucciu
Canicciu
Forcone
I Milelli
I Salini
I Sanguinari
Lurettu
Marinella
Padula
Pasci Pecura
Pietralba
Ricantu
San' Ghjaseppu
San' Ghjuvà
Santa Lucia
Sant'Antone
Scudu
Suartellu
Timizzolu
U Borgu
U Carrughju Drittu
U Casone
U Finusellu
U Salariu
U Vazziu
U Vittulu
Vignola
Sprissioni
ùn hè nè pesciu nè margaghjò
essa un veru groncu
dormi ganciu chì patella veghja
Baccalà per Corsica !
ti chjamani "morue" ma sè sempri baccalà
laca corra u pesciu
pari un popu cuntrariatu
Cristu l'hà cacciatu a mani da capu
hè quant'è à dì "o Signori , pareti mi issi vacchi "
s'attacca à Cristu annantu à a croci
pighjà à Cristu per a barba
dì li tutti i grazii di Diu
spigni candelu , chì a prucissiò hè longa
si cunsuma com'è un candelu
dopu mortu, cumunicò
mittaraghju u crespu à u catucciu
da tempu ch'una mosca si rorghi un chjodu
spela pidochju
hè una picciulata
polza a pulgia per pighjà li u sangui
hà bisognu di un ziu preti
u preti dici "fati com'è dicu, è micca com'è focu "
a volpi , chì si cunfessava, dissi: "feti prestu o missè, chì sentu belà"
essa techju com'è un porcu
ci capisci quant'è i porchi in a musica
li va com'è a sella à u porcu
avvigna quant'è i porchi magri
hè natu incù i sanni
ùn senti nè à mi nè à ti, nè à u porcu futtutu
u boiu chjama l'asinu curnutu
hà incettatu vacca è vitellu
comu vanu i to boii o Pà? - Un ùn pò e l'altru la sà.
metta u carrulu avanti i boii
a raghjò hè a toia, ma a capra hè a meia
cunnoscu i mè pecuri à l'andatura
pari un beccu siranti
hè com'è a capra à a frasca
hè un culombu mutu
avè un ciarbellu di cardalina
com'è ha fattu a cardalina , pò fà u tuturù
allevà u corbu da caccià ti l'ochji
hè fighjolu di a gallina bianca
hè pienu com'è l'ovu
cerca u pelu ind'è l'ovu
pari una mula insummata
basta à un perda a strada
corri dui cavalli in un tempu
tena u cavallu à à stalla
ghjucà un pezzu di cavallu mortu
razza nobili è sterpa ghjacarina
pari un ghjattu scurticatu
avè a scianza com'è i ghjacari in ghjesa
chè ti fissi prò com'è a pulenta à i ghjatti
una ghjatta tupaghja
culori di cani chì scappa
cani è cagnoli
mancu l'aqua di u mari , un u lava
aqua in bocca è sanguetti à i pedi
aqua puttana
adoranu i santi chì lucinu
un mi voli micca tumbà à Natali
vera à San Roccu ind'è u stagnalò
biatu à chì ti veri è santu à chì ti tocca!
vò amparà l'ave maria à u vescu
à prigà si va in ghjesa
ci vò à prigà si la bona
ha duratu da Natali à Santu Stefanu
mangna patrenostru è caca diavuli
t'ha u pelu ind'u cori
essa a mezu à forbici è rasoghju
fà u tontu par un pagà a gamella
fà i conti senza l'ostariariu
U travaghju di Marì Brennu. Ciarri! Ciarri! ... Eppo buleghja.
l'arti di Michelassu: mangna è bii è va à spassu
avè i mani tavunati
uniti com'è i diti di a mani
pichju cherchju parchè a botta rispondi
dà un colpu à a botta è l'altru à u chjerchju
ghjetta i butteghji è coghji i tappi
voli a botta piena è a moglia briaca
u bacinu hè colmu
t'hà assai pampana è micca uva
vesta da capu à pedi
mi s'arrizzani i capelli
avè a barretta in traversu * essa di capu ind'a nassa
t'ha u capellu più maiò ca u capu
essa di capu è di cora
t'ha a frebba mangnarina
a mangnatu u dolci, ùn n'ha ca da cacà l'amaru
mangnà si fruttu , fondu è caviali
sò chjachjari di dopu cena
trà paghja è fenu , u corpu hè pienu
hè meghju à vesta lu ca à mantena lu
parla com'è un libru apartu
in brama di fichi si magna turzò
ha pani è cumani è un sà magnà
quissu un hè farina da fà ostia
astutu ind'u brennu è scemu ind'a farina
avè u pani in tola
mangna più cumpani ca pani
largu ind'u brennu è strettu ind'a farina
hè una vera consula
un si sà da corra à andà pianu
va à fà ti trè salti à a marina di Gigi
un si sà s'ellu colla o s'ellu fala
saltà da u peru à a fica
com'è va a barca , va Bacchichja
un si sa s'ellu passa o s'ellu veni
si puraria truvà incù dui pedi ind'un scarpu
ventu in puppa
metta focu in arba verdi
balla ind'a zighja calda
sò quant'è a ghjustizia sarda
sticchitu com'è a ghjustizia
un pesu è dui misuri
và à bia o troghju
dà un colpu à a zucca
t'ha una scimia
una zucca biitoghja
Chè tù bii tù a Burgogna!
dinò un bollu eppo hè cottu
fà la trè libri ancù u saccu
s'hè fattu un saccu di nori
metta a so camisgia in collu à l'altri
s'hè missu ind'i belli panni
avè i scarpi strinti
vultà a vesta
ci hè da fà un ghjileccu à un paisanu
senti nascia l'arba
spazzà davanti a so porta
casa fatta è maestru fora
focu spintu è catena ghjilata
ha fattu a casa peghju ch'un fornu
sò dui pa u paghju
pari una ghjatta inguantata
a mera è u cuparchju
hè un ciavellu, chì ci vò ch'ellu sbotti
u spechju di a conca gialla
hè culu bassu com'è a ghjallina
essa buttaragata
pighja ti issa facciata
dicciu à a mè fighja , ch'intendi a mè nora
un fà micca u venachesu
ci hè da pighjà si i paesi
l'astutu di Quenza
pità più altu ca u culu
indù ellu casca si lascia u pantalò
essa porgu
quandu ha vistu i cughjoni ha dettu hè masciu
ha cacatu in barracca
ha cacatu ind'u spazzatu
merda o barretta rossa
ha fattu com'è u buvonu: è boga è boga! E ha finitu ind'a [merda]].
cortu è mal' taghjatu
và à fà ti caccià l'ochji
amà com'è u fumu à l'ochji
t'ha i pelli di salamu in ochji
un veri micca più luntanu ca u so nasu
l'arresta l'ochji par piegna
avè a peci à l'ochji
privà si di tuttu par un mancà di nulla
falsu com'è a lisciva
pari un batellu prontu à parta
ùn essa di sittimana
pighjà si la di pettu
faccia à cazzu
t'hà u latti annantu à i labbri
s'ùn hè vera hè ben' truvata
Pruverbii
Eccu uni pochi di pruverbii chì sò tipichi d'Aiacciu :
À a figa zemba, tuttu u mondu s'arremba.
A bucia hà i ghjambi corti.
À chì campa spirendu, mori caghendu.
À chì disprezza vò cumprà.
À chì faci u passu più maiò ch'è a ghjamba , casca.
À chì fussi induvinu , ùn saria mai mischinu.
A chi mori, à chì s'allarga.
À chì pesa a petra, pighja l'anguilla .
À chì pighja in prima mani si ni va à culu in manu .
A chì ha magngnatu u meli t'ha l'abba in capu .
À chì hè causa di u so mali , piegni à sè stessu.
A chì pesa a petra , pighja l'anguilla .
À chì si chjina ancu i zitelli si sveghja bruttu.
À chì stanta, à chì scurnichjuleghja.
À chì ùn hà ca un ochju , suventi u si tocca.
A chì ùn pò batta u cavallu , batti a sella .
À chì vivi incù u zoppu, à u capu di l'annu hè zoppu è mezu.
À chì vò bè fighjoli , cumencia per una femina .
A lingua ossu ùn hà è ossi tronca.
A manu dritta ùn devi sapè ciò ch'è faci a manu manca.
A paura faci truttà a mula .
A pratica batti a grammatica .
A regula sta bè ancu in casa di u rè .
A risa sta in bocca à i pazzi.
A ropa pulita ùn s'imbrutta micca. È ancu a ropa brutta ùn s'imprutta omu micca.
A strada dritta ùn hè mai longa.
A vita hè fatta à scali , à chì colla è à chì fala.
A volpi perdi u pelu ma micca u viziu.
Appiettu , calci è pugni à mezu pettu .
Aqua corri è sangui strigni.
Aqua minuta entri à l'ossi , è ùn hè criduta.
Aqua muta sfonda i ribbi.
Balaninu, untu è finu.
Boccapanzula di sera, o hè sonnu o hè pinseru. Boccapanzula di matina, o hè fami o hè sciagrinu.
Calcataoghju, pocu cena è micca alloghju .
Cani chì abbaghja ùn mordi micca.
Cantà è purtà a croci , ùn si pò.
Chì ha bisognu di u focu , u pighja in manu .
Chì di gallina nasci in tarra ruspa.
Chì mali ùn faci mali ùn aspetta.
Chì muta, muga.
Chì prima ghjugni prima macina.
Ci vò à batta u farru quand'hè caldu.
Ci vò a pighjà a muneta cum'ella passa.
Ci vò a pighjà a vita cum'ella veni.
Ci vò à nascia par pascia.
Ci vò à spulà quandu ci hè ventu .
Ciò ch'ùn tomba ingrassa.
Corpilonghi Auccianesi .
D'appressu a matina , si veri a sirata.
Di dui liticanti, un terzu ni prufitta.
Fora u denti , fora a pena.
Ghjinnaghju, patillaghju
Hè l'ochju di u patronu chì ingrassa u cavallu .
Hè meghju à essa solu ch'è mali accumpagnatu.
Hè meghju à travaghjà indarnu cà pasà indarnu.
Hè meghju dui ferti chè un mortu.
Hè meghju una donna di casa ca una casa di donni .
I cosi allungati diventanu sarpi .
I guai di a pignatta , ùn li sà cà u cuchjarò .
I parenti sò denti .
In a matinata, si veri a ghjurnata .
In bocca chjusa ùn ghjentri mosca.
In cumpagnia, u pretu pighjò moghja .
Ind'a cora ci stà u vilenu .
L'acellu ch'hè in gabbia , un cantu d'amori chì canta di rabbia .
L'aqua và à u mari .
L'ochji sò d'acqua .
L'oru casca ind'a fanga è luci sempri.
Mai dui senza trè .
Mamma incagna è ghjatta mangna.
Mangna à to gustu è vesta ti à gustu di l'altri.'
Mani ch'ùn prendi, a casa u rendi.
Mortu pinzutu, si n'appinza un antru.
Natali à balcò, Pasqua à fucò.
Natu l'omu , natu u distinu.
Nè catelli nè zitelli ùn avè à to spurtellu.
Nè per maghju nè per maghjonu ùn ti caccià u to pilonu.
Ni mori più grassi chè passi.
Ochju chì ùn veri, ùn pò ghjudicà.
Ogni mattu t'hà a so fini.
Ognunu tira l'aqua à u so mulinu .
Ognunu veri meziornu à a so porta .
Per rispettu di u patronu, ci vò à rispittà u cani .
Pighja u mondu cum'ellu veni, è a muneta cum'ella và.
Più hè parenti è più ghjentri.
Più pendi, più rendi.
Quandu u cani invechja, a volpi li piscia addossu.
Ronchi di sumeri , in celu ùn ni colla.
Russura à a marina , soli caldu a matina.
Saccu biotu ùn pò stà rittu.
Sant'Antonu di mezu ghjinnaghju, u soli annantu à u sulaghju.
Sant'Antonu incapillatu, tira ti à u paratu.
Scornaboi sò Peracci .
Sè l'inguia fussi tigna, tuttu u mondu l'avaria.
S'è li mettanu tutti i croci accantu, ognunu si pighja a soia.
Setti , u schiffru di i buciardi.
S'è tù n'ai, ùn ni mangni.
S'hà più bisognu di soldi cà di cunsighji.
Si lavora è si fatiga, per la panza è per la figa .
Si sbaghja u pretu à l'altaru.
Strada facendu s'arragna a somma.
Tali babbu, tali fighjolu . Tali calzu , tali maghjolu .
Tinta a panca induv'ùn posa più barba bianca .
Traditori sò Veracci .
Travaghja à chì t'hà fami .
Tuttu lasciatu hè persu.
U cavallu ghjastimatu, li luci u pelu .
U fenu accantu à u focu , ci sta mali .
U peghju calciu hè quellu di u cavallu mansu.
U porcu techju rivercia a trova.
U Signori ùn paga micca tutti i sabati , ma quandu paga, paga bè.
U soli luci per tutti.
Ùn ci hè scianza ca per canaghja.
Ùn fà mali chì hè piccatu è un fà bè chì hè ghjittatu.
Un sumeru un sarà mai un cavallu di corsa .
Ùn suniteghja ch'ellu ùn piovi.
Un vali à zifulà quandu l'asinu ùn vò bia.
Una manu lava l'altra.
Verbi volen, scritti manen.
Vesti un bastonu, pari un baronu . Vesti una tama, pari una dama .
Toponimi
Uni pochi di toponimi d'Aiacciu sò: A Cunfina, Alzu di Leva, A Madunnuccia, A Parata, A Piazzetta, rzuta, Asprettu, A Spusata, Barbicaghja, Budiccioni, Campu di l'oru, Castellucciu, Cannicciu, U Furcone, I Milelli, I Salini, I Sanguinari, Lurettu, Marinella, Padula, Pasci Pecura,
Pietralba, U Ricantu, San' Ghjaseppu, San' Ghjuvà, Santa Lucia, Sant'Antone, U Scudu, Suartellu, Timizzolu, U Borgu, U Carrughju Drittu, U Casonu, U Finusellu, I canni, U Salariu, U Vazziu, U Vittulu, Vignola.
Eccu uni pochi di pruverbii annantu à Aiacciu :
A cità d'Aghjacciu hè stata risparmiata da a pesta, a Madunuccia ghjè fistighjata ugni annu. Nostra Signora di a Misericordia hà, sicondu à a lighjenda aghjaccina, trasfurmatu battelli turchi enemichi in petra chjamati "I setti navi" chì pudemu attualmenti veda.
Saravelli-Retali, F. A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti , 1976, Don Bosco.