San Giuseppi

From Wikipedia, the free encyclopedia

San Giuseppi

San Giuseppi (o San Juseppi) è lû patri putativu di Ghiesù Cristu, e maritu di Marìa, San Giuseppi è unu dî santi 'cchiù pupulari di l'icunugrafia cristiana. Falignami, ha statu aduttatu comu prutitturi dî travagghiatura. E' lu sulu santu chi nun ha fattu miràculi. Assai pupulari 'ntô calinnariu canonicu, lu journu dâ sô festa, lû 19 di marzu fù 'ppî longu tempu 'nû journu fistivu in Italia, e 'n Sicilia la sô festa è ancora assai sintuta.

Disambiguazzioni – Siddu stai circannu àutri significati, talìa San Giuseppi (disambiguitati).
Thumb
San Giuseppi

Simbuli icunugrafici 'rî San Giuseppi

  • " Gigghiu jancu ": castità e purizza in quantu castu sposu di Maria.
  • " Bastuni ciurutu ": û pridistinatu. Ricorda û miraculu di quannu fu presceltu comu sposu di Maria.
  • " Sega, marteḍḍu e squadra ": umiltà. Strumenti 'rî faliggnami, attrezzi dû sô nobbili travagghiu.
  • " Bambinu Gesù 'ntê 'vrazza " o " Gesù carusittu tìnutu 'ppî manu ": ricorda â missioni di Patri putativu e custodi di Gesù.

Festa 'rî San Giuseppi

A festa 'rî San Giuseppi, ca è quannu accumincia a primavera avi assai celebbrazziuni ca' accominciaru prima 'rû cultu religgiusu. 'Nni paisi 'râ Sicilia l'altari 'rî chiesi s'addobbanu 'ccû pani abbinidittu 'rî San Giuseppi 'cchî forme 'cchiù fantasiuse. 'Nni riti religgiusi 'rû iornu spissu li parrini runanu â benedizziuni 'rî pani.[1]

Thumb
Vampa ri'San Giuseppi r'Ausa, Palermu, 2019.

In Palermu e li paisi appressu su tradizziunali i vampi 'rî San Giuseppi, fatti 'rî mobili i ligna viecchi ca s'addumanu 'nnâ nutti 'ntra û 18 e û 19 'rî marzu. A festa un teni riconoscimentu pubblicu e i cristiani a fannu a cumm'è gghiè 'nnî quarteri populari i 'nnî paisi puru ca su illegali 'rî quannu nasciu û Statu Talianu e un si fici mai 'nâ leggi 'ppî regulamentarla. Cosa simili ci fu 'ccû curteu e i fochi r'artificiu 'rû Fistinu î Santa Rusulia, chi pero roppu fu arriconosciutu e organizzatu 'rû Comune. S'annu feste accussì puru in Pugghia, Calabbria, Mulisi, Tuscana e Val Trebbia.[2]

I vivianne ruci 'rî San Giuseppi 'n Palermu su i Sfinci 'ccâ ricotta, fatti 'rî pasta fritta figghia 'râ tradizziuni araba. 'N Catania si mancianu i zeppole 'rî risu. Su parti 'rî Prodotti Agroalimentari Tradizionali arriconosciuti 'rû Statu Talianu.

'Nna cìvita i 'nna pruvincia 'rî Valencia, â festa î Sant Josep 'cchi fochi tradizziunali addivintò 'nâ festa civica assai sintuta, rura suverchiu i ru semane 'ccû cuncerti, manciate e curtei urganizzati tantu 'rô comune, tantu 'rê cunfraternite laiche ritte Fallas in tutti i quarteri. 'Un s'abbrucianu cchiù pire î ligna, ma statue î cartapesta ritte puru Fallas, ca su iudicate 'rê giurie 'ccâ assegnunu premi. 'Sti statue su fatte 'rî mastri artiggiani 'ccû misi 'rî travagghiu, e ssu û centru 'râ festa, in particulari 'nna "Nit del Foc" (nutti 'rû focu) quannu s'abbrucianu tutte. Las Fallas su parti 'rû Patrimonio Immateriali 'rî l'umanità 'rû UNESCO.[3]

San Giuseppi 'n Sicilia

Elencu dî cumuni 'ccû fistiggiamenti pro San Giuseppi. Eventi pubblicizzati dâ siti e nutizziari d'amministrazzioni cumunali, enti riliggiusi e raccolti online di tradizzioni e divuzzioni populari.

Elencu incompletu. Lijami antropulogici. Non sempre û luogu di cultu, 'ppî svariati raggiuni, coincidi 'ccû tempiu dû titolari o 'ccû primitivu riuni citàdinu.

  • Cucciḍḍata 'rî San Giuseppi.
  • Filati, intagghi, pizzi, cinigghia, cutri, merletti, raccami, rasi, tomboli, veli, nastri, nocchi 'ppi l'abbellimentu e cupertura di li tavulati e artari.
  • Cardi 'n pastella, Finocchi 'n pastella, Cacuocciuli 'n pastella, Sparici 'n pastella, legumi.
  • Pasta 'cchê sardi, maccu 'rî favi, baccalà pastellattu, sfinci righini 'rî ricotta.

Pruvincia di Agrigentu

Pruvincia di Cartanissetta

  • Butera, Artari, Ceni e Tavulati 'rî San Giuseppi.
  • Cartanissetta, Binidizzioni dû Pani, Tavulati 'rî San Giuseppi.
  • Gela, Binidizzioni dû Pani, Ceni e Tavulati 'rî San Giuseppi.
  • Manchi - Marianopoli, Ceni e Tavulati 'rî San Giuseppi.
  • Milena, Tavulata di li vecchiariddi. Festa dô Patronu.
  • Mussumeli.
  • Niscemi, Cena 'rî Santi, Tavulati di San Giuseppi. Festa dô Compatronu.
  • Rastanu.
  • Riesi.
  • Santu Catallu, Tavulata di San Giuseppi.
  • Serradifarcu, Tavulata di San Giusé. Patrucinata dô Cicculu dî l'Artiggiani e si svolgi di fronti â chiesa di San Giuseppe unni è cunzata 'nâ mensa supra un palcu, 'ccû pissunaggi viventi, ditta  tavulata di San Giuse' . Attornu s'assettunu â Madonna, San Giuseppi e û Bambineḍḍu Gesù, sceltu 'ppî tradizzioni tra i figghi dî l'artiggiani e havi û compitu di binidiri â tavula. Prucissioni 'rî San Giuseppi
  • Summatinu, Paliu 'rî San Giuseppi, Tavulati svampati.
  • Vaddilonga.
  • Villarba, Binidizzioni dû Pani, Tavulata 'rî Vicchiareḍḍi.

Pruvincia di Catania

Pruvincia di Enna

  • Aidone, Atari, tavulati e ceni di San Giuseppi. Tavulate 'rî Virgineddi.
  • Àsaru, San Giorgio, Artari 'rî San Giuseppi.
  • Barrafranca, Allerizzi e prumissioni a San Giuseppi.
  • Valguarnera Carrapipi, Cavalacata 'rî San Giuseppi, Festinu e Tavulate 'rî San Giuseppi. 'M'Braculi.
  • Castrugiuvanni, Atari, Tavulati e Ceni di San Giuseppi.
  • Centuripe, Atari, Tavulati e Ceni di San Giuseppi. Binirizzioni e distribuzzioni 'rû pani 'ntâ chiesa di San Giuseppi. Prucissioni e Giru 'rî Santi.
  • Liunforti, Frittura 'rî Cardi e Finocchi, Frittura 'rî Spincie, Festa 'rû Compatronu. Artari 'rî San Giuseppi, Girarchia e prucissioni 'rî Pani 'rî San Giuseppi.
  • Nicusìa.
  • Piazza Armerina, Tavulata 'râ cundivisioni di Borgu San Giuvanni.
  • Petrapirzia, Fuga 'râ Sacra Famigghia, Tavulati e Ceni di San Giuseppi.
  • Truina, Artari 'rî San Giuseppi.

Pruvincia di Missina

  • Alcara Li Fusi, Salutu tra l'Annunziata e San Giuseppi.
  • Barcellona Pizzaottu, Acquaficara, Binidizzioni dû Pani, Sagra dâ Spincia. Spincie duci e salati, fritti e 'ô funnu, vacanti o farciti di crema o di ricotta.
  • Letujanni, festa dô Patronu.
  • Milazzu, Binidizzioni dû Pani, Sagra dâ Spincia.
  • Missina, Università. Tavulata di San Giuseppi, Spincie duci e salati, fritti e 'ô funnu, vacanti o farciti di crema o di ricotta.
  • Patti, Binidizzioni dû Pani.
  • Salina, Â quadara î San Giuseppi.
  • Sant'Àita di Militieddu, festa dô Patronu.

Pruvincia di Palermu

  • Autavidda Milicia.
  • Baarìa, Tavulata 'rî San Giuseppi, festa 'rô Patronu. Sagra 'râ Sfincia.
  • Balestrate, Binidizzioni dû Pani.
  • Baucina, Tavulata 'rî San Giuseppi.
  • Càccamu, Tavulata 'rî San Giuseppi.
  • Caltavuturu.
  • Campuciurutu, Vampe 'rî San Giuseppi, Cinigghie, cutri e cuperti, Ambientazioni, archi, artari, pani, tavulati, mensi.
  • Camporeale. Altari e Mense di San Giuseppi.
  • Capaci, Ministruni di San Giuseppi.
  • Castiddaccia, Tavulata 'rî San Giuseppi.
  • Castiddubbonu, Altari e Mense di San Giuseppi.
  • Campufilici di Rucceḍḍa, Tavulata 'rê Virgineddi.
  • Carini, Tavulati 'rî San Giuseppi.
  • Chiusa Sclafani, Binidizzioni dû Pani.
  • Cifalù, Tavulati 'rî San Giuseppi.
  • Ciminna, Artari 'rî San Giuseppi, Tavulata 'rî San Giuseppi, Vulata 'ri l'Ancili.
  • Cinisi, Altari e Mense di San Giuseppi, Tavulati 'rî San Giuseppi.
  • Cuntissa.
  • Lascari, A Vampa e Tavulata di li Virgineḍḍi. Tavulata 'rî San Giuseppi cchiù longa d'Italia.
  • Lercara Friddi, Tavulati 'rî San Giuseppi.
  • Lu Burgettu, Mensi e Sagra 'rî San Giuseppi, Mensa dâ Cunfraternita 'rî San Giuseppi.
  • Mezzojuso, Svigghia 'rî San Giuseppi.
  • Monreale, Malpasso, Villaciambra, Grisì, Artari, Mense e Tavulati 'rî San Giuseppi.
  • Montelepre.
  • Palermu ai Teatini, Sfinci e Cannoli 'rî San Giuseppi. Nuvene 'rî San Giuseppi pressu i Cappelli 'rî San Giuseppi a piazza Scaffa e Corso dei Mille . Vampe. Û miraculu 'rî San Giuseppi. Û Triunfu 'rî San Giuseppi.
  • Palermu a via Delia al Borgo, Binidizzioni dû Pani.
  • Palermu allo Sperone, Altari 'rî San Giuseppi. In tanti quartieri si pripara û: Ministruni 'rî San Giuseppi fattu 'cchî spizzuni, û riciuppu e â smuzzatura, i rimasugghi accantunati 'rî tutta â pasta sfusa e ammiscata: i lisci ê zitu, i cavatuna, attuppatiaeḍḍi, â tagghiarina, â margherita, î cannaruzzini, î svampasciuscia, â reginella, î rigatoni, l'anellieatti, û spizziatieḍḍu, û capiḍḍi 'r'anciulu, û spaghettu, û spaghittinu, û bucatinu, û maccarruni, û maccarruncinu, tutta pasta anzemula 'ccû finocchiettu a rumpiri, favuzzi, pisellini, cacuocciuli, spariciḍḍatu, lenticchi, fagioli, giri, giri di campagna, asparici, cavuli, cavuliceḍḍi, î cruzzitieḍḍi. Priparazzioni accumpagnata 'ccû pagnotti 'ccô finocchiu 'ngranatu, vopi 'ccâ cippuḍḍuzza. Rituali dâ binirizzioni 'rî Pani: forbice (tagghiu 'râ cuda 'rô diavulu), palma (Pasqua), e colomba (pace).[4]
  • Partinicu, Ceni 'rî San Giuseppi.
  • Petralia Sottana, Virgineḍḍi.
  • Prizzi.
  • Pulizzi, Binidizzioni e distribuzzioni 'rû Pani, Tavulata 'rî Virgineddi. Pani 'cchê aranci, tagliatelli 'cchê facioli badda e finucchiettu sarvaggiu, cardi e brocculi fritti 'n pastella, Sfingi 'ri San Giuseppi, dolci tipicu cunzatu 'ccô miele e cannella o 'ccâ ricotta.
  • Roccamena, Tavulata 'rî San Giuseppi, festa 'rô Patronu.
  • San Ciupirreddu, Altari e Mense di San Giuseppi.
  • San Giuseppi Jatu.
  • Santa Flavia - Porticello, Altari e Mense di San Giuseppi.
  • Trabia, Tavulata 'rî San Giuseppi.
  • Tèrmini.
  • Terrasini, Altari e Mense di San Giuseppi.
  • Vaddilurmu, Tavulata 'rî San Giuseppi, Pasta 'cchê sardi e moḍḍica atturrata, Fritturi 'rî pisci, cardi e pranzi 'ppî Virgineddi 'rî San Giuseppi.
  • Vìcari, Tavulata 'rî San Giuseppi.
  • Villabati, Tavulata 'rî San Giuseppi, festa 'rô Patronu.

Pruvincia di Rausa

  • Acati, Artari 'rî San Giuseppi e Pranzu Sacru 'râ Sacra Famigghia.
  • Ciaramunti, Binirizzioni 'rû Pani, Artari 'rî San Giuseppi.
  • Comiso, Artari 'rî San Giuseppi e Pranzi e Ceni 'rî San Giuseppi .
  • Donnalucata, Cavalcata 'rî San Giuseppi.
  • Giarratana, Pani 'rî San Giuseppi, Ceni 'rî San Giuseppi.
  • Scicli, Binirizzioni 'rû Pani, Binirizzioni 'rî Doni.
  • Raddusa, Binirizzioni 'rû Pani, Binirizzioni 'rî Doni. Artari 'rî San Giuseppi.
  • Rausa.
  • Santa Cruci Camarina, Cene 'rî San Giuseppi, Pani 'rî San Giuseppi o Pani pulitu.
  • Spaccafurnu, Sagra 'rû Pani, Gala equestri 'rî San Giuseppi.
  • Puzzaddu, Sirata 'râ ricotta.
  • Vittoria, Artari 'rî San Giuseppi;

Pruvincia di Sarausa

Pruvincia di Tràpani

  • Campubbeddu di Mazara, Altari di lû Patriarca San Giuseppi. Eventu prulungatu in periudu pascali in memoria dî primi rializzaturi, fattu e accunzatu 'ccû veli di sposa e tuvagghi ê curredu. Pani vutivi, Binirizzioni rî Palmi â duminica prima di Pasqua, Sfilata di trì Santi, Tuppuliata, Pranzu di 101 pietanzi.
  • Erice, Â tradizzioni 'rî Pani 'rî San Giuseppi.
  • Marèttimu, Festa 'rî San Giuseppi, Û Pignolo 'rî San Giuseppi.
  • Marsala, Ammitu 'rî San Giuseppi, Artari 'rî San Giuseppi.
  • Paceca, Pani e Artari 'rî San Giuseppi, 'Mmitu 'rî San Giuseppi.
  • Partanna, Artari 'rî San Giuseppi.
  • Poggiuriali.
  • Salemi, Artari 'rî San Giuseppi, Binidizzioni 'rû Pani, Ceni 'rî San Giuseppi, Cuḍḍureḍḍi, dolci e sfingi 'rî San Giuseppi. Invitu 'rî li Santi e Mangiata 'rî li Santi.
  • Santa Catarina Villarmosa, Artari 'rî San Giuseppi.
  • Santa Ninfa, Feudo del Biviere. Artari 'rî San Giuseppi.
  • Tràpani, Festa 'rî San Giuseppi, Cassatelle 'rî San Giuseppi.
  • Vita, Artari 'rî San Giuseppi.

Noti

Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.