From Wikipedia, the free encyclopedia
VLC media player (connotu a de sòlitu comente VLC) est unu letore multimediale de badas a còdighe abertu multiprataforma, in gradu de riproduire documentos sonoros e vìdeos in formados diferentes e subra de dispositivos vàrios, isvilupadu dae su progetu VideoLAN.
Limba Sarda Comuna. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:
campidanesu · logudoresu · nugoresu
| VLC media player | |
|---|---|
 | |
| |
| Isvilupadore(es) | VideoLAN, Jean-Baptiste Kempf, Rafaël Carré e Felix Paul Kühne |
| Data prima versione | 1996 |
| Ùrtima versione |
|
| Sistema operativu | GNU/Linux, Microsoft Windows, macOS, BSD, BeOS, Android, iOS, ChromeOS, Solaris, Syllable Desktop, FreeBSD, NetBSD, OpenBSD, QNX e OS/2 |
| Limbàgiu | C, C++ e Objective-C |
| Litzèntzia | GNU Lesser General Public License, version 2.1 or later |
| Situ web | |
VLC est incumintzadu comente progetu acadèmicu in su 1996 cun su nùmene de VideoLAN Client, a pustis modificadu in VLC media player, l'aiant isvilupadu che a unu cliente e unu serbidore pro sa direta subra de sa rete de su campus. A s'incumintzu l'aiant isvilupadu sos istudiantes de s'Iscola Tzentrale de Parigi (École Centrale Paris) ma a pustis l'ant giutu a dae in antis programmadores de totu su mundu, e coordinadu s'organizatzione sena fine de lucru VideoLAN.
Su 1ude freàrgiu de su 2001, a pustis de chimbe annos de isvilupu, su còdighe de VLC l'ant torradu a iscrìere dae zero e distribuidu suta de litzèntzia GPL. Dae su 2009 su progetu VLC s'est separadu dae s'Iscola Tzentrale de Parigi e isvilupadu in modu indipendente dae su progetu VideoLAN.[1]
Su logotipu de su conu istradale impreadu in VLC, disinnadu a manu in sa versione a risolutzione arta in su 2006 dae Richard Øiestad, diat èssere unu riferimentu a una colletzione de conos istradales tenta dae s'assòtziu de sos istudiantes de networking de s'Iscola Tzentrale.[2]
VLC est unu letore multimediale a disponimentu pro sos sistemas operativos prus ispainados, intre sos àteros: Microsoft Windows, Android, Linux, Apple iOs e macOS.[3]
Suportat in manera nativa sa parte manna de sos codificadores àudio e vìdeu, custos codificadores sunt presentes in su documentu de installatzione de su programma.[4] Su letore impreat sa libreria de codificadore libavcodec de su progetu FFmpeg pro gestire medas de sos formados suportados, e impreat sa libreria de decritatzione DVD libdvdcss pro gestire sas riprodutziones de sos DVD tzifrados. Podet riproduire unas cantas genias de documentos mancari iscalabrados e/o incumpletos, o nde riproduire su cuntenutu in su mentres chi benint iscarrigados dae una rete peer-to-peer (P2P).
VLC psi podet impreare comente serbidore e cliente pro sa direta e sa retzidura de sos flussos de rete, e est in gradu de trasmìtere totu su chi podet lèghere. Disponet de unu serbidore integradu in gradu de impreare protocollos vàrios pro sa direta in unidifusione o in multidifusione subra de IPv4 e IPv6, subra de una retza a banda larga e sa transcodìfica de documentos multimediales.[5]
In Windows, Linux e àteras prataformas VLC frunit un'estensione pro Firefox, chi permitit a sos impitadores de abbistare unos cantos documentos de Quicktime e Windows Media deretu in sa pàgina web chene impreare produtos ispetzìficos de Apple o Microsoft. Dae sa versione 0.8.2, VLC frunit fintzas unu cumplementu ActiveX, chi permitit sa visualizatzione de custos documentos fintzas in Internèt Explorer.
De sa versione 3.0.0 faghet a nche pompiare sos vìdeos a 360° e in versione beta est a disponimentu su suportu a Google Chromecast.
De sa versione isperimentale 4.0.0 ant torradu a iscrìere s'interfache gràfica e introduidu in beta sa libreria pro su formadu AV1.
VLC podet lèghere medas formados e cuntenidores àudio e vìdeu a segunda de su sistema operativu subra de su cale benit esecutadu. Intre sos formados àudio est suportada sa letura de CD Audio, archìvios WAV, FLAC, MP3 e àteros; intre sos vàrios formados e cuntenidores video sunt suportados H.263, H.264, HEVC(H.265), Matroska (MKV), AVOS, DVD e medas àteros. Dae su 2020 VideoLAN traballat in manera ativa pro s'isvilupu de codificadores a còdighe abertu pro sos formados AOMedia Video 1(AV1) pro mèdiu de sa libreria dav1d.[6] Bida sa cantidade enorme de formados betzos e noos e su betzùmene relativu issoro, pro una lista cumprida e agiornada tocat a consultare su situ ufitziale de su programma.[4]
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
