Pulonie

From Wikipedia, the free encyclopedia

Puloniemap
Remove ads

'A Pulonie, ufficialmènde Repubbleche de Pulonie (jndr'ô pulacche Rzeczpospolita Polska) jè 'nu state membre de ll'Aunìone Europèe e acchiate jndr'à ll'Europe cendre-oriendale. Tène 'na popolazzione de 38.422.346 crestiáne e 'na grannèzze de 312.679 km². 'A capitaleVarsavie.

Fatti in breve Repubbleche de Pulonie, Date amministrative ...
Remove ads

Confine a ovest cu 'a Germanie, a sud cu 'a Repubbleche Ceche ed 'a Slovacchie, ad est cu l'Ucraine ed 'a Russie Vianghe, a nordest cu 'a Lituanie e l'exclave russe de Kaliningrad e a nord jè vagnate da 'u Mar Baltiche.

'A Pulonie jè 'na repubbleche parlamendare; 'u presidende d' repubbleche de ôsce a die jè Andrzej Duda, mendre 'u prime ministre (2023) jè Donald Tusk.

Ô state pulacche tène 'na storie longhe cchiù de 'nu millennie; jndr'ô XVI sèchele, sutte 'a dinastie Jagellone, jève une de le cchiù ricche e potende pajèsere d'Europe. 'U 3 másce 1791, 'a Confederaziune Pulacche-Lituane ha definite 'a Costituziune Pulacche de Másce, 'a prime costituziune scritte d'Europe. Picche cchiù nnande, 'a Pulonie non g'ète cchiù esistite pe' 123 anne, pe' 'a raggione ca jè state scucchiáte 'mbrà Russie, Austrie e Prussie. Le 'ndependenze ha state pigghate arrète jndr'ô 1918, nnande ad 'a Prime uerre mondiale, cumme Seconne Repubbleche Pulacche. Dope 'a Seconne uerre mondiale, hé devendate 'nu state satellite de ll'Aunìone Sovieteche, canosciute cumme Repubbleche Populare Pulacche (Polska Rzeczpospolita Ludowa o PRL). Jndr'ô 1989, le prime eleziune parzialmènde franghe dope 'a Seconne uerre mondiale, se sonde congluse cu 'u movimènde pe' 'a franghezze ca vinse condre 'u partite comuniste. Jndr'ô 1999 'a Pulonie jè state ammesse ad 'a NATO. 'A trasùte jndrà ll'Aunìone europèe jè avvenute 'u 1º másce 2004.

Remove ads

Ordinamènde d'ô state

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Polìteche d'a Pulonie e Eleziune jndr'à Pulonie.

Divisiune amministrative

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Voivodate d'a Pulonie.

Da 'u 1º scennàre 1999, 'a Pulonie jè scucchiáte jndre 16 voivodate. Ogne voivodate (Województwa, singolare - Województwo) tène 'nu proprie organe parlamendare, 'nu rappresentande ("marescialle") e 'nu presidende de le ministre:

  • Voivodate d'a Granne Pulonie (Wielkopolskie)
  • Voivodate de Cuiavia-Pomerania (Kujawsko-Pomorskie)
  • Voivodate d'a Piccele Pulonie (Małopolskie)
  • Voivodate de Łódź (Łódzkie)
  • Voivodate d'a Vasce Slesie (Dolnośląskie)
  • Voivodate de Lublino (Lubelskie)
  • Voivodate de Lebus (Lubuskie)
  • Voivodate de Masovia (Mazowieckie)
  • Voivodate de Opole (Opolskie)
  • Voivodate de Podlachia (Podlaskie)
  • Voivodate de Pomerania (Pomorskie)
  • Voivodate d'a Slesia (Śląskie)
  • Voivodate de le Precarpazi (Podkarpackie)
  • Voivodate de Santacroce (Świętokrzyskie)
  • Voivodate de Varmia-Masuria (Warmińsko-Mazurskie)
  • Voivodate d'a Pomerania Occidentale (Zachodniopomorskie)
Thumb
Divisiune amministrative d'a Pulonie
Thumb
Sale d'u Sejm.

Cetate prengepále

Thumb
Łódź
Thumb
Breslavia
Thumb
Poznań
Thumb
Stettino
Thumb
Danzica
Thumb
Bielsko-Biała
Ulteriori informazioni Cetate, Crestiáne (2006) ...
Thumb
Castièdde de Będzin.
Thumb
Pulonie 992-1025.
Thumb
'A Confederaziune Pulacche-Lituane jndr'ô soje punde cchiù ìrte.
Thumb
Palazze de Wilanów.
Remove ads

Gallerije de immaggene

Note

'Ndruche pure

Loading content...

Otre puggette

Loading content...

Collegaminde fore a Uicchipèdie

Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads