gramatică
From Wiktionary, the free dictionary
Etimologie
Din latină grammatica.
Pronunție
- AFI: /ɡraˈma.ti.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului gramatică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | gramatică | gramatici |
| Articulat | gramatica | gramaticile |
| Genitiv-Dativ | gramaticii | gramaticilor |
| Vocativ | gramatică | gramaticilor |
- ansamblu de reguli cu privire la modificarea formelor cuvintelor și la îmbinarea lor în propoziții; ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul structurii gramaticale a unei limbi sau, (p.ext.), cu studiul tuturor elementelor constitutive ale unei limbi.
- manual care studiază aceste elemente.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
