familie
From Wiktionary, the free dictionary
română
Etimologie
Din latină familia, prin intermediul franceză famille, confer dubletul femeie. Confer italiană famiglia.
Pronunție
- AFI: /faˈmi.li.(j)e/
Substantiv
Declinarea substantivului familie | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | familie | familii |
Articulat | familia | familiile |
Genitiv-Dativ | familiei | familiilor |
Vocativ | ' | ' |
- formă socială de bază, întemeiată prin căsătorie, și care constă din soț, soție și din descendenții acestora.
- S-a adunat cu toată familia lui.
- totalitatea persoanelor care se trag dintr-un strămoș comun.
- E din familia noastră.
- (fig.) grup larg de oameni, de popoare etc. cu interese și idealuri comune.
- categorie sistematică în botanică și în zoologie, inferioară ordinului, care cuprinde mai multe genuri de organisme cu caractere comune.
Sinonime
Cuvinte derivate
- familial
- familiar
- familiarism
- familiaritate
- familiariza
- familiarizare
- familiarizat
- familist
Cuvinte compuse
- aer de familie
- nume de familie
- familie de albine
- familie de cuvinte
- familie de limbi
- familie radioactivă
Cuvinte apropiate
cuvinte apropiate
Traduceri
formă istorică de comunitate umană, grup de oameni legați prin consangvinitate și înrudire
|
|
Referințe
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.