despărțire
From Wiktionary, the free dictionary
Etimologie
Din a despărți.
Pronunție
- AFI: /des.pər'ʦi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului despărțire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | despărțire | despărțiri |
| Articulat | despărțirea | despărțirile |
| Genitiv-Dativ | despărțirii | despărțirilor |
| Vocativ | despărțire | despărțirilor |
- faptul de a (se) despărți.
- separare; momentul când cineva se desparte de altcineva sau de ceva; timpul cât cineva stă despărțit; despărțit.
- divorț.
- diviziune, împărțire, segmentare.
- (concr.) despărțitură.
- (înv.) circumscripție (polițienească sau administrativă); (p.ext.) localul unde erau instalate birourile unei circumscripții.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
