conveni

Din franceză convenir < latină convenire.

Conjugarea verbului conveni
Infinitiv	a conveni
Indicativ prezent pers. 1 sg.	convin
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să convină
Participiu	convenit
Conjugare	IV

(v.intranz.) a corespunde cu dorințele cuiva, a fi pe placul cuiva.
Ți-ar conveni să te muți la noi?
a cădea de acord cu cineva; a se învoi, a se înțelege.
Au convenit asupra prețului.
(v.tranz.) a accepta, a admite.
A convenit să vină la nuntă.
a încheia o convenție.

1: -i plăcea, prefera
2: se înțelege, se învoi, (pop.) se ajunge, se uni, (prin Munt.) se îndogăți, (Ban.) se toldui, (înv.) se lovi, pristăni, se târgui, se tocmi, veni, (grecism înv.) se simfonisi
3: accepta, se învoi, (înv.) pristăni

a corespunde

română