amor

română

Etimologie

Din latină amor. Confer italiană amore

Pronunție

• AFI: /a'mor/

Substantiv

Declinarea substantivului amor
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	amor	amoruri
Articulat	amorul	amorurile
Genitiv-Dativ	amorului	amorurilor
Vocativ	'	'

Amor

1. iubire, dragoste.
2. (concr.) iubit.

Sinonime

• 1: iubire, dragoste
• 2: iubit

Antonime

• ură

Cuvinte derivate

• amant, amantă
• amorez, amoreză
• amoreza
• amorezat
• amoros
• înamora
• înamorare
• înamorat

Cuvinte compuse

• amor propriu

Cuvinte apropiate

• adorație
• patimă

Traduceri

atașament, afecțiune

afrikaans: liefde (Afrikaans) albaneză: dashuri (shqip) f. arabă: حُبّ (العربية) (ħubb), مَحَبّة (العربية) (maħabba) armeană: սեր (հայերեն) (ser) bască: maitasun (euskara) bielorusă: любоў (беларуская) f. bosniacă: ljubav (bosanski) f. bretonă: karantez (brezhoneg) f. bulgară: любов (български) catalană: amor (català) m. cehă: láska (čeština) f. chineză: 爱 (中文) (ài), 爱情 (中文) (àiqíng) coreeană: 사랑 (한국어) (sarang), 애정 (한국어) (aejeong) croată: ljubav (hrvatski) f. daneză: kærlighed (dansk) c. ebraică: אהבה (עברית) (ahavá) f. engleză: love (English) esperanto: amo (Esperanto), korinklino (Esperanto), kareco (Esperanto) estoniană: armastus (eesti) faroeză: ást (føroyskt), kærleiki (føroyskt) finlandeză: rakkaus (suomi) franceză: amour (français) m. friulană: amôr (furlan) friziană: leafde (Frysk) galiciană: amor (galego) m. germană: Liebe (Deutsch) f., Zuneigung (Deutsch) f. greacă: αγάπη (Ελληνικά) (agápi) hindi: प्यार (हिन्दी) (pyār) m., प्रेम (हिन्दी) (prem) m., इश्क़ (हिन्दी) (išq) m., मुहब्बत (हिन्दी) (muhabbat) f. idiș: אַהבֿה (ייִדיש) (aave) f. (iubire divină), ליבע (ייִדיש) (libe) f., ליבשאַפֿט (ייִדיש) (libshaft) f. (patimă) indoneziană: cinta (Bahasa Indonesia) (despre cineva), suka (Bahasa Indonesia) (despre ceva) interlingua: amor (interlingua)

irlandeză: grá (Gaeilge) m. islandeză: elska (íslenska), ást (íslenska) italiană: amore (italiano) m. japoneză: 愛 (日本語) (あい, ai), 愛情 (日本語) (あいじょう, aijō) latină: amor (Latina) m., caritas (Latina) f. letonă: mīlestība (latviešu) f., mīla (latviešu) f. lituaniană: meilė (lietuvių) macedoneană: љубов (македонски) maghiară: szeretet (magyar) malteză: imhabba (Malti) mongolă: хайр (монгол) norvegiană: kjærlighet (norsk) neerlandeză: liefde (Nederlands) f. occitană: amor (occitan) m. papamiento: amor (Papiamentu), stimashon (Papiamentu) persană: عشق (فارسی) (eshq), مهر (فارسی) (mehr) poloneză: miłość (polski) f. portugheză: amor (português) m. rusă: любовь (русский) (ljubóv’) f. sardă: amori (sardu), carìgnu (sardu) sârbă: љубав (српски / srpski) (ljubav) f. scoțiană: gràdh (Scots) m., spèis (Scots) f. siciliană: amuri (sicilianu) slovacă: láska (slovenčina) f. slovenă: ljubezen (slovenščina) f. spaniolă: amor (español) m. suedeză: kärlek (svenska) c. swahili: upendo (Kiswahili) telugu: ప్రేమ (తెలుగు) (prEma) thailandeză: ความรัก (ไทย) (khwamrak) turcă: sevgi (Türkçe) ucraineană: кохання (українська) (kokhannja), любов (українська) (ljubov) vietnameză: tình yêu (Tiếng Việt)

Referințe

• DEX online

---

catalană

(català)

Etimologie

Din latină amor.

Pronunție

• (occidental) AFI: /aˈmoɾ/
• (oriental) AFI: /əˈmo(r)/

Substantiv

amor m., amors pl.

1. amor, iubire, dragoste

Sinonime

• adoració, afecció, afecte, amistat, consideració, estima, estimació, inclinació, llei, predilecció, tendresa

Cuvinte derivate

• amorós
• enamorar
• enamorat

Expresii

• ser un amor
• tenir amors

Anagrame

• armo, armó, mora, móra, omar, roma, romà

---

galiciană

(galego)

Etimologie

Din latină amor.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

amor m., amores pl.

1. amor, iubire, dragoste

Sinonime

• afecto, benquerencia, cariño, paixón, simpatía

Antonime

• antipatía, aversión, odio, malquerencia

---

interlingua

(interlingua)

Etimologie

Din latină amor.

Pronunție

• AFI: /a.ˈmɔr/

Substantiv

amor m.

1. amor, iubire, dragoste

---

latină

(Latina)

Etimologie

Din forma veche amos.

Pronunție

• AFI: /ˈa.mor/

Substantiv

Declinarea substantivului amor
m.	Singular	Plural
Nominativ	amor	'
Genitiv	'	'
Dativ	'	'
Acuzativ	'	'
Ablativ	'	'
Vocativ	'	'

1. amor, iubire, dragoste
2. Amor, Cupidon

Cuvinte derivate

• amabilis
• amatus
• amanter
• amata
• amator
• amatorie
• amatorius
• amicus, amica
• amice
• amicitia
• amicula
• amicus
• amo
• termsamans

---

occitană

(occitan)

Etimologie

Din latină amor.

Pronunție

• AFI: /a'muɾ/

Substantiv

amor m.

1. amor, iubire, dragoste
2. iubit

Cuvinte derivate

• amorós

---

papamiento

(Papiamentu)

Etimologie

Din latină amor.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

amor

1. amor, iubire, dragoste

Sinonime

• stimashon

---

portugheză

(português)

Etimologie

Din latină amor.

Pronunție

• AFI: /ɐ'moɾ/
• AFI: /a'mox/
• AFI: /a'moh/

Substantiv

amor m., amores pl.

1. amor, iubire, dragoste

Antonime

• ódio, indiferença

Anagrame

• armo, maro, mora, ramo, Roma

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină amor.

Pronunție

• AFI: /a'moɾ/

Substantiv

amor m., amores pl.

1. amor, iubire, dragoste

Locuțiuni

• al amor de la lumbre
• amor de verano
• amor propio
• hacer el amor
• por amor al arte

Expresii

• amor seco