întrerupe

1: conteni , înceta , (se) opri , părăsi , suspenda , (înv.) se zăticni
2: curma , (înv.) prerumpe , înceta , se opri , (fig.) se frânge

După între- + rupe (după franceză interrompre).

Conjugarea verbului (se) întrerupe
Infinitiv	a (se) întrerupe
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) întrerup
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) întrerupă
Participiu	întrerupt
Conjugare	III

(v.tranz. și refl.) a (se) opri, a (se) suspenda temporar cursul, desfășurarea unei acțiuni, a unui lucru; a opri pe cineva sau a se opri în cursul unei lucrări, al unei activități; p. gener. a (se) opri, a (se) suspenda.
Au întrerupt lucrul în semn de protest.

S-a întrerupt din mâncat.
(v.tranz.) a opri pe cineva în timp ce vorbește, a tăia vorba cuiva.
Scuză-mă că te întrerup.

A întrerupt tăcerea.

a (se) rupe continuitatea unui lucru, a (se) opri brusc (o lucrare, o acțiune etc.)

română