Zam, Hunedoara

Zam este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România.

Zam
—  sat și reședință de comună  —
Biserica de lemn din Zam
Zam Zam (România) Localizarea satului pe harta României
Zam Zam (Județul Hunedoara) Localizarea satului pe harta județului Hunedoara
Coordonate: 46°0′0″N 22°27′0″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Hunedoara
Comună	Zam
SIRUTA	92186
Populație (2021)
- Total	593 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	337550
Prefix telefonic	+40 x54 [1]
Prezență online
GeoNames
Zam în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 Zam în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Modifică date / text

Monumente istorice

• Castelul Nopcsa (proprietar actual: Spitalul de Psihiatrie Zam).

La înființare, castelul a fost proprietatea familiei Nopcsa.

• Biserica de lemn „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”

Personalități

• László Paál (1846–1879), pictor maghiar
• Francisc Hossu Longin (1847 - 1935), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918

Lăcașuri de cult

Biserica ortodoxă „Sfântul Vasile cel Mare”

Ctitorirea unei biserici trainice de zid a fost preconizată încă din perioada interbelică, dar, din pricina neînțelegerilor legate de poziționarea sa, fie în Zam-Sat, fie în Zam-Colonie, începerea lucrărilor s-a tot amânat; în 1948 noile autorități comuniste locale au dispus confiscarea cărămizii, folosită la ridicarea școlii din Pogănești, a căminului cultural din Gothatea și a unui arc de triumf în gara din Zam, închinat „serenissimului” Stalin (dărâmat în 1953). Ca atare, construcția a debutat abia în 1996, noul lăcaș de cult, închinat „Sfântului Vasile cel Mare”, fiind finalizat în 2003. Inițiatorul acestui demers a fost preotul Gavril Costan. Este un edificiu de plan triconc impunător, cu absidele pentagonale, supraînălțat printr-o turlă octogonală amplă; de aceeași formă sunt și terminațiile octogonale ale celor două turnuri-clopotniță zvelte din dreptul intrării apusene; alta se găsește pe latura sudică a naosului, ambele fiind protejate de intemperii prin pridvoare deschise de zid. Lăcașul este acoperit cu tablă; tâmpla a fost sculptată de profesorul Mircea Lac din Deva^[2].

Imagini

• 
  Castelul Nopcsa (monument istoric)
• 
  Școala
• 
  Primăria
• 
  Monumentul Eroilor
• 
  Biserica romano-catolică
• 
  Biserica de lemn „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” (monument istoric)