Victor Anestin

Victor Anestin (n. 30 septembrie 1875 la Bacău – d. 5 noiembrie 1918 la București) a fost un ziarist român, scriitor de literatură științifico-fantastică, astronom amator și popularizator al științei.^[2]

Victor Anestin
Date personale
Născut	17 septembrie 1875[1] Bacău, România
Decedat	5 noiembrie 1918 (43 de ani)[1] București, România
Cetățenie	România
Ocupație	astronom jurnalist scriitor scriitor de literatură științifico-fantastică[*]​
Limbi vorbite	limba română
Modifică date / text

Biografie

Revista Orion, prima pagină, Nr 1/1907

A popularizat în România probleme științifice, îndeosebi cele de astronomie, pe care le-a publicat în revista „Orion”, fondată de el în anul 1907. A întemeiat de asemenea „Societatea astronomică română”, în 1908. Împreună cu Gheorghe Țițeica, a înființat, în 1913, societatea „Prietenii Științei”.

Viața de familie:

Căsătorit cu Elena Anestin, împreună cu care are 3 fiice: Lilica, Victorina (Torina) și Florica.

Moare în 5 noiembrie 1918 ca urmare a unei pneumonii care s-a agravat în timp.

Inițiative

• În 1908 înființează Societatea Astronomică Română Camille Flammarion.
• În 1912, împreună cu chimistul Constantin I. Istrati, pune bazele Universității Populare din București.
• În 1914 devine membru fondator, alături de Gheorghe Țițeica și de Ștefan Hepites, al Societății Prietenii Științei.

Activitate literară

• Scrie numeroase articole, pe care le publică în ziarele vremii, și peste 100 de broșuri, dintre care cele mai reprezentative sunt: Cucerirea aerului (1909), Planeta Marte (1910), Eclipsele (1912), Romanul cerului (1912), Viața și invențiile lui Edison (1916, Știința pentru toți, Editura Tipografiei Gutenberg-Câmpina M.S. Gheorghiu).
• Publică, în calitate de editor, în perioada 1907-1912, prima revistă de astronomie din România, Orion.
• În 1918 scoate ziarul Știinta tuturor.
• În perioada 1912 - 1916, conduce Ziarul călătoriilor și științelor populare.

Debut

• Debutează în presă în 1892, în revista Curierul Olteniei, în care publică o traducere a unui articol scris de Camille Flammarion.

Debut editorial

• Debutul în volum are loc în anul 1899 cu romanul SF În anul 4000 sau O călătorie la Venus.

Opera principală

• În anul 4000 sau O călătorie la Venus (1899) (roman științifico-fantastic)
• Camille Flammarion (1901)
• Haralamb Lecca, autor dramatic. Studiu critic (1901)
• Cucerirea aerului (1909)
• Stelele. Notiuni populare de astronomie (1909)
• Astronomie populară (traducere din limba engleză după H. Macpherson, 1909)
• Vine cometa Halley (1909)
• Ce sunt cometele (1910)
• Planeta Marte este ea locuită? (1910)
• Giordano Bruno. Viața și opera lui (1911)
• Newton și Atracțiunea universală (1911)
• In lumea spiritelor (1911)
• Observațiuni astronomice. Planeta Venus în 1911 (1911)
• Venus diurna (1911)
• Eclipsele sau Întunecimile de Soare și de Lună (1912)
• Romanul cerului - astronomie pentru toti (1912)
• Studii astronomice - rasaritul si apusul astrelor (1913)
• Cum să înveți stelele - Cu 28 de hărți cerești în text, Casa Școalelor, București, 1913
• Cum să înveți stelele - Cu 28 de hărți cerești în text, Casa Școalelor, (Ediția a II-a, 1922 / 1923), București
• Cum să înveți stelele - Cu 27 de hărți cerești în text, Ediția a III-a comentată, revizuită și adăugită de Mircea Pteancu și Dan-George Uza, Editura Astromix, Cluj-Napoca 2021, 252 de pagini, ISBN 978-606-95123-1-9
• O tragedie cerească, Poveste astronomică (1914) (roman științifico-fantastic)^[3]
• Eclipsele de soare (191
• Știința și Morala (1915)
• Viața și invețiunile lui Edison (1915)
• Căpitanul Scott la Polul Sud (1915)
• Ce trebue să citim (1915)
• Viata și opera lui William Herschel (1915)
• Femeile învățate (1915)
• Visele. După Flammarion (1916)
• Puterea științei, sau Cum a fost omorât Răsboiul European, Poveste fantastică (1916) (roman științifico-fantastic)
• Povestea stiintei (1916)
• Eroii științei (1916)
• Cutremurele de Pămînt (1916)
• Minunile naturei. Razele x și radiul, după Ch. Gibson și Ramsay (1916)
• Povestea vulcanilor după St. Meunier, Flammarion și Guillemin (1916)
• Povești astronomice (1916)
• Se va stinge soarele? Soarele după astronomia modernă (1916)
• Amintiri din teatru (1918)
• Viata anecdotica a invatatilor ilustri
• Viata si opera celebrilor exploratori (1922)
• Calatorii extraordinare (1922)
• Cum sa inveti stelele (1922)
• Stelele (1930)
• Savanti si inventatori care au schimbat cursul lumii (2010)
• O tragedie cereasca. Puterea stiintei (2010)

Traduceri, prefețe, editări de texte

• ARRHENIUS, S. *Evoluția lumilor. Trad, de ~. București, [1914?].
• FLAMMARION, C. Cataclismul din Martinica. Trad, de ~. București, 1910.
• FLAMMARION, C. Ce e viața? Trad, de ~. București, [1907].
• FLAMMARION, C. Fenomenele spiritismului. Trad, de ~. București, [1907] ; [1915].
• FLAMMARION, C. Ce e cerul? Trad, de ~. București, 1908
• GIBSON, CH. Povestea unui electron. Trad, de ~. București, [1914].
• În lumea fantomelor. Experiențele lui Sir Crookes. [Strânse și comentate de ~]. Câmpina, 1916. (Bibl. Știința pentru toți, nr. 11)
• LE BON, G. Nașterea și moartea materiei. Trad, de ~. București, [1912].
• LINDENBERG, P. Carol I. Trad, de ~ București. 1915.
• MAUCAULAY, Lord. Frederic cel Mare. Trad. de~. București, [1918].
• MACPHERSON, H. Astronomie populară. Trad, de ~. București, 1909.
• MESSERSCHMIDT. Fizica astrelor. Trad, de ~. București, [1914?].
• POINCARE, H. Mecanica cea nouă. Trad, de ~. București, 1914.
• POOR, Ch. L. Sistemul solar. Vol. I-II. Trad, de ~. București, 1911.
• SHAKESPEARE. Hamlet. Trad, de ~. București. 1908.
• SHAKESPEARE. Macbeth. Trad, de ~. București, 1909.
• SHAKESPEARE. Othello. Trad. de~. București, [1908].
• SHAKESPEARE. Regele Lear. Trad, de ~ București, 1909.
• TSCHUDI, C. Tinerețea Măriei Antoaneta. Trad, de ~. Vol. I-II. București, 1910; 1916.
• ȚIMIRAȘ, N. Lucruri văzute. Pref. de ~. București, 1909.
• Viața și obiceiurile animalelor. Pref. de ~. Câmpina, 1916. (Bibl. Știința pentru toți, nr. 2)

In memoriam

• L. Florin - Victor Anestin, biografia unui caracter (1921)
• Observatorul astronomic din Bacău este denumit Victor Anestin, în onoarea astronomului .
• Cu prilejul sesiunii comemorative din anul 1968, închinată Societății Astronomice Române și inițiatorilor ei, a fost dezvelită o placă comemorativă pentru amiralul Vasile Urseanu și astronomul Victor Anestin.

Bibliografie

• Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964;
• Florin Manolescu în Almanahul Anticipația, 1988, pag. 291‐292;
• Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești, Editura Litera, 2011, ISBN 978-606-600-246-2.

Note

1. Victor Anestin, Internet Speculative Fiction Database, accesat în 9 octombrie 2017
2. Județeană, Biblioteca (16 septembrie 2020), VICTOR ANESTIN - Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” Bacău, Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” Bacău
3. O tragedie cerească Arhivat în 15 ianuarie 2011, la Wayback Machine. și Puterea științei Arhivat în 15 ianuarie 2011, la Wayback Machine. (2010) - opera completă a lui Victor Anestin, Editura Eagle

Legături externe

Wikisursă

La Wikisursă există texte originale legate de Victor Anestin

• Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" al Municipiului București - Biblioteca Arhivat în 13 ianuarie 2021, la Wayback Machine.
• Flavius Paraschiv, Victor Anestin și S.F-ul românesc, în volumul Provocări trecute și prezente în evoluția limbii, literaturii și culturii române, coord. Ofelia Ichim, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2022