From Wikipedia, the free encyclopedia
Simbolismul fascist reprezintă totalitatea simbolurilor utilizate de către mișcăriile și organizațiile fasciste.[1]
Mișcările fasciste organizate au adoptat uniforme militare pentru membrii lor, utilizează simboluri naționale pentru grupurile lor și organizează marșuri în scopuri propagandistice. Mișcările fasciste sunt conduse de către un „Lider” (i.e. Duce, Führer, Caudillo etc.) idolatrizat în mod public în materialele propagandistice drept salvator al națiunii. O parte din mișcări utilizează și saltului roman.
Utilizarea simbolurilor, imagini și alte artefacte reprezintă elemente-cheie ale propagandei guvernelor totalitare și autoritare.[2] Majoritatea adoptă simboluri de origine romană sau greacă, de exemplu folosirea de către germani a acvilei romane în timpul marșurilor, a fasciei de către italieni sau a termenului „phalanx” de falangismului spaniol.
Guvernele fasciste au modificat deseori simbolurile heraldice ale propriilor națiuni; în Germania, stema orașului Coburg - care conține capul Sf. Mauritius - a fost înlocuită în 1934 din cauza naturii sale religioase și neariene cu o stemă cu două simboluri: svastica și sabia. De asemenea, Turingia a ales să adauge o svastică stemei landului cu scopul de a-și scoate în evidență sprijinul pentru regimul nazist.[3] În regimul lui Mussolini, numeroase famili și localități au adoptat un scut roșu cu o fascie pentru a denota apartenența la Patidul Național Fascist; numele acestui scut este capo del littorio.[4] Francisco Franco, dictatorul Spaniei franchiste, a utilizat o stemă personală care conține banda regală a Castiliei, un simbol heraldic folosit de către Coroana Castiliei.[5][6]
Simbolul original al fascismului în Italia lui Benito Mussolini a fost fascia care simboliza puterea în perioada Imperiului Roman și era purtat de lictori în prezența magistraților; aceasta este un mănunchi de nuiele de mesteacăn legat cu o curea în jurul unei securi.[7] Simbolul reprezintă puterea asupra vieții și morții. Înainte de adoptarea de către fasciștii italieni, acesta era utilizat de către organizații politice italiene de diverse culori ideologice (de la socialiști la naționaliști) și avea denumirea de Fascio („ligă”).
Culoarea neagră este specifică mișcării fascismului italian, fiind culoarea uniformelor purtate de către membrii Camășilor negre. Aceștia au fost influențați de către trupele de elită Arditi a căror soldați purtau uniforme similare.[8] În cazul celor din urmă, culoarea neagră simboliza moartea.[9]
Alte simboluri utilizate de către fasciștii italieni este acvila, Lupa Capitolină și mottoul SPQR, toate fiind legate de cultura istorică a Italiei pe care aceștia încercau să o revitalizeze.
Fascismul german cuprins în ideologia nazistă era similar fascismului italian din punct de vedere ideologic și a preluate elemente precum manifestațiile, salutul roman și ceremoniile grandioase de la fasciștii italieni. Nazismul era însă diferit prin faptul că era rasist. Simbolul său principal era svastica care a început să fie utilizată de către diverse țări occidentale la începutul secolului XX. Naționaliștii völkisch din Germania au susținut că svastica este un simbol al rasei ariene pe care o descriau drept fundamentul civilizației germanice și superioară celorlalte rase.
Influențați de către fascismul italian care a adaptat și introdus elemente în moștenirea lor etnică pentru a stimula sentimentul naționalist, naziștii au introdus diverse simboluri germanice antice (cu ajutorul lucrărilor misticului austro-german Guido von List) în ideologia nazistă precum runa Sowilō ca simbol pentru Schutzstaffel.
Drapelul Imperiului German a fost utilizat ca schiță pentru drapelul nazist. Culoarea maro a devenit culoarea principală a nazismului - și fascismului în general - deoarece era culoarea organizației paramilitare Cămășile brune. Alte simboluri istorice care erau deja utilizate de către armata germană înainte de instaurarea regimului nazist au fost Wolfsangel și Totenkopf.
Deși svastica era un simbol popular în artă înainte de utilizarea sa de regimentul nazist și avea o istorie bogată în diferite culturi de-a lungul istoriei, din cauza asocierii cu național socialismul, svastica este considerată astăzi ca fiind sinonimă cu această ideologie în timp ce alte simboluri sunt atât de stigmatizate în țările occidentale încât unele au fost interzise în spațiul public.[10]
Falanga spaniolă utiliza ca simbol jugul și săgețile care reprezintă o Spanie unită și „simbolul virtuților eroice ale rasei”.[11] Uniforma originală a membrilor era de culoare albastră - preluată de la uniformele muncitorilor - care a fost mai târziu combinată cu bereta roșie a carliștilor pentru a reprezenta alipirea lor de către Franco.
Câteva organizații naționaliste și de extremă-dreapta poloneze au utilizat ca simbol Szczerbiecul, sabia lui Boleslav I al Poloniei. Aceleași organizații au utilizat și sabia falangă, un simbol asociat cu extrema-dreapta din țară dup interzicerea Szczerbiecului; cea mai cunoscută mișcare care utilizează acest simbol este ONR-ul. Pe lângă acestea, toporzełul este un alt simbol utilizat.
O parte din aceste simboluri au o semnificație importantă pentru mișcări și organizații religioase precum jainism, budism și hinduism. De asemenea, acestea au un rol important în religiile păgâne moderne (neopăgânismul germanic) și șamanismul ameridian.
Fasciile sunt utilizate în stema națională a Franței, stema și logo-ul Poliției Suedeze și a Serviciilor de Securitate din Suedia, stema Cantonul elvețian St. Gallen și stema Gărzii Civile din Spania. Fasciile se regăsesc și pe stema națională a Ecuadorului.
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.