Sezonul de Formula 1 din 1952

Sezonul de Formula 1 din 1952 a fost cel de-al șaselea sezon al curselor auto de Formula 1 FIA, și a inclus cea de-a treia ediție a Campionatului Mondial al Piloților. Sezonul a fost disputat pe parcursul a opt curse, începând cu Marele Premiu al Elveției pe 18 mai și terminându-se cu Marele Premiu al Italiei pe 7 septembrie. În 1952 s-au desfășurat și multe alte curse care nu au făcut parte din campionat. Alberto Ascari, conducând pentru Scuderia Ferrari, a devenit campionul mondial la piloți.

Sezonul de Formula 1 din 1952
← Sezonul anterior Sezonul următor →
Durată	18 mai - 7 septembrie
Nr. curse	8
Nr. piloți	108
Nr. echipe	47
Campionul la Piloți
Alberto Ascari (Primul titlu)

Rezumatul sezonului

Aflată în imposibilitatea de a finanța construirea unei noi mașini, Alfa Romeo s-a retras din competiție, lăsându-i pe cei de la Ferrari fără adversar. Acest lucru i-a determinat pe organizatorii multor curse să-și îndrepte atenția spre Formula 2. Aici, regulamentul impunea motoare de 2 litri normal aspirate, fapt ce a condus la o participare numeroasă atât din partea organizatorilor, cât și din partea competitorilor. Deși au luat startul multe mașini, victoriile au aparținut tot celor de la Ferrari. Ascari a câștigat șase Mari Premii. El a absentat de la Marele Premiu al Elveției întrucât era implicat în calificările cursei de la Indianapolis. Maserati și Gordini au opus o rezistență modestă, în timp ce prestațiile lui Mike Hawthorn (Cooper) i-au adus acestuia un loc la Ferrari, pentru 1953. Din cauza unui accident destul de grav petrecut la începutul sezonului, Juan Manuel Fangio a ratat toate cursele acestui an.

Toate cursele Campionatului Mondial s-au desfășurat după regulamentul Formulei 2.^[1] Din acest sezon, căștile de curse au fost făcute obligatorii în Formula 1.^[2]

Piloții și echipele înscrise în campionat

Următorii piloți și constructori au participat în Campionatul Mondial al Piloților din 1952.

Imagine	Concurent	Constructor	Motor	Șasiu	Pneu	Piloți
						Numele pilotului	Etape
	AFM	AFM	Küchen 2,0 V8	AFM	E	Hans Stuck	1
	Peter Whitehead	Alta[lower-alpha 1]	Alta F2 2,0 L4	F2	D	Peter Whitehead	4
						Graham Whitehead	5
	W. S. Aston	Aston Butterworth	Butterworth 2,0 F4	NB41	D	Bill Aston	5–6, 8
	Marcel Balsa	BMW[lower-alpha 1]	BMW 328 2,0 L6	Spécial	E	Marcel Balsa	6
	Bernhard Nacke			Eigenbau	?	Günther Bechem	6
	Ernst Klodwig				?	Ernst Klodwig	6
	Rudolf Krause				?	Rudolf Krause	6
	Piero Dusio	Cisitalia[lower-alpha 1]	BPM 2,0 L4	D46	P	Piero Dusio	8
	Connaught Engineering	Connaught	Lea Francis 2,0 L4	Type A	D	Kenneth McAlpine	5, 8
						Ken Downing	5
						Eric Thompson	5
						Dennis Poore	5, 8
						Stirling Moss	8
	Écurie Richmond	Cooper[lower-alpha 1]	Bristol BS1 2,0 L6	T20	D	Eric Brandon	1, 3, 5, 8
						Alan Brown	1, 3, 5, 8
	Leslie D. Hawthorn					Mike Hawthorn	3, 5, 7–8
	Archie Bryde AHM Bryde					Mike Hawthorn	4
						Reg Parnell	5
	Écurie Écosse					David Murray	5
	English Racing Automobiles Ltd	ERA	Bristol BS1 2,0 L6	G-Type	D	Stirling Moss	3, 5, 7
	Scuderia Ferrari	Ferrari	Ferrari 500 2,0 L4 Ferrari 375 4,5 V12	500 375S	P F	Giuseppe Farina	1, 3–8
						Piero Taruffi	1, 3–6, 8
						André Simon	1, 8
						Alberto Ascari	2–8
						Luigi Villoresi	7–8
	Équipe Gordini	Gordini	Gordini 20 2,0 L6 Gordini 1500 1,5 L4	Type 16 Type 16S 15	E	Jean Behra	1, 3–4, 6–8
						Robert Manzon	1, 3–8
						Birabongse Bhanudej	1, 3–5
						Johnny Claes	3
						Maurice Trintignant	4–8
	Scuderia Franera	Frazer-Nash[lower-alpha 1]	Bristol BS1 2,0 L6	FN48	D	Ken Wharton	1, 3, 7–8
	Tony Crook		BMW 328 2,0 L6	421	D	Tony Crook	5
	HW Motors	HWM	Alta F2 2,0 L4	52 51/52	D	George Abecassis	1
						Peter Collins	1, 3–6, 8
						Lance Macklin	1, 3–5, 7–8
						Stirling Moss	1
						Paul Frère	3, 6
						Roger Laurent	3
						Yves Giraud-Cabantous	4
						Duncan Hamilton	5, 7
						Johnny Claes	6
						Dries van der Lof	7
	Officine Alfieri Maserati	Maserati	Maserati A6 2,0 L6	A6GCM	P	Felice Bonetto	6, 8
						Franco Rol	8
						José Froilán González	8
	Élie Bayol	OSCA[lower-alpha 1]	OSCA 2000 2,0 L6	20	P	Élie Bayol	8
	Toni Ulmen	Veritas[lower-alpha 1]	Veritas 2,0 L6	Meteor	D	Toni Ulmen	1, 6
	Arthur Legat				E	Arthur Legat	3
	Motor Presse Verlag				?	Paul Pietsch	6
	Hans Klenk				?	Hans Klenk	6
	Fritz Riess			RS	?	Fritz Riess	6
	Theo Helfrich				?	Theo Helfrich	6
	Adolf Brudes				?	Adolf Brudes	6
	Josef Peters				?	Josef Peters	6
Imagine	Concurent	Constructor	Motor	Șasiu	Pneu	Numele pilotului	Etape
						Piloți

Piloții și echipele private care nu și-au construit propriul șasiu și au folosit șasiurile constructorilor existenți sunt arătați mai jos.

Concurent	Constructor afiliat	Motor	Șasiu	Pneu	Piloți
					Numele pilotului	Etape
Écurie Rosier	Ferrari	Ferrari 500 2,0 L4 Ferrari 166 2,0 V12	500 166/F2	D P	Louis Rosier	1, 3–4, 8
					Maurice Trintignant	1
Enrico Platé	Maserati	Platé 2,0 L4	4CLT/48	P	Toulo de Graffenried	1, 4–5, 8
					Harry Schell	1, 4–5
					Alberto Crespo	8
Écurie Espadon	Ferrari	Ferrari 500 2,0 L4 Ferrari 166 2,0 V12	500 212 F1	P	Rudi Fischer	1, 4–6, 8
					Peter Hirt	1, 4–5
					Rudolf Schoeller	6
					Hans Stuck	8
Alfred Dattner	Simca-Gordini	Gordini 1500 1,5 L4	11	E	Max de Terra	1
Écurie Francorchamps	Ferrari	Ferrari 500 2,0 L4	500	E	Charles de Tornaco	3, 7–8
					Roger Laurent	6
Robin Montgomerie-Charrington	Aston-Butterworth	Butterworth 2,0 F4	NB42	D	Robin Montgomerie-Charrington	3
Tony Gaze	HWM	Alta F2 2,0 L4	52	D	Tony Gaze	3, 5–6, 8
Robert O' Brien	Simca-Gordini	Gordini 1500 1,5 L4	15	E	Robert O' Brien	3
Peter Whitehead	Ferrari	Ferrari 166 2,0 V12	125/F2	D	Peter Whitehead	5, 8
Escuderia Bandeirantes	Maserati	Maserati A6 2,0 L6	A6GCM	P	Philippe Étancelin	4
					Gino Bianco	5–8
					Eitel Cantoni	5–6, 8
					Chico Landi	7–8
					Jan Flinterman	7
Écurie Belge	Simca-Gordini	Gordini 1500 1,5 L4	15	E	Johnny Claes	4–5
					Paul Frère	7
Scuderia Marzotto	Ferrari	Ferrari 166 2,0 V12	166/F2	P	Franco Comotti	4
					Piero Carini	4, 6
G. Caprara	Ferrari	Ferrari 500 2,0 L4	500	D	Roy Salvadori	5
Willi Heeks	AFM	BMW 328 2,0 L6	8	?	Willi Heeks	6
Helmut Niedermayr	AFM	BMW 328 2,0 L6	6	?	Helmut Niedermayr	6
Ludwig Fischer	AFM	BMW 328 2,0 L6	8	?	Ludwig Fischer	6
Willi Krakau	AFM	BMW 328 2,0 L6	6	?	Willi Krakau	6
Ken Downing	Connaught	Lea Francis 2,0 L4	Type A	D	Ken Downing	7
Vicomtesse de Walckiers	Simca-Gordini	Gordini 1500 1,5 L4	15	E	Johnny Claes	8

• Notă: Tabelele de mai sus nu includ piloții și echipele care au participat doar la cursa de Campionat Mondial de la Indianapolis.

Calendar

Următoarele șapte Mari Premii și Indianapolis 500 au avut loc în 1952.

1.	2.	3.	4.
Marele Premiu al Elveției 18 mai	Indianapolis 500 30 mai	Marele Premiu al Belgiei 22 iunie	Marele Premiu al Franței 6 iulie
Bremgarten (S)	Indianapolis (P)	Spa-Francorchamps (S)	Rouen-Les-Essarts (S)
5.	6.	7.	8.
Marele Premiu al Marii Britanii 5 iulie	Marele Premiu al Germaniei 18 iulie	Marele Premiu al Țărilor de Jos 2 august	Marele Premiu al Italiei 23 august
Silverstone (P)	Nürburgring (P)	Zandvoort (P)	Monza (P)
(P) - pistă; (S) - stradă.

Rezultate

Etapa	Mare Premiu	Pole position	Cel mai rapid tur	Pilotul câștigător	Constructorul câștigător	Pneu
1	Marele Premiu al Elveției	Giuseppe Farina	Piero Taruffi	Piero Taruffi	Ferrari	P
2	Indianapolis 500[lower-alpha 2]	Fred Agabashian	Bill Vukovich	Troy Ruttman	Kuzma-Offenhauser	F
3	Marele Premiu al Belgiei	Alberto Ascari	Alberto Ascari	Alberto Ascari	Ferrari	P
4	Marele Premiu al Franței	Alberto Ascari	Alberto Ascari	Alberto Ascari	Ferrari	P
5	Marele Premiu al Marii Britanii	Giuseppe Farina	Alberto Ascari	Alberto Ascari	Ferrari	P
6	Marele Premiu al Germaniei	Alberto Ascari	Alberto Ascari	Alberto Ascari	Ferrari	P
7	Marele Premiu al Țărilor de Jos	Alberto Ascari	Alberto Ascari	Alberto Ascari	Ferrari	P
8	Marele Premiu al Italiei	Alberto Ascari	Alberto Ascari José Froilán González	Alberto Ascari	Ferrari	P

Clasamentul Campionatului Mondial al Piloților

Pentru informații suplimentare, vezi Lista sistemelor de punctaj ale Campionatului Mondial de Formula 1

Punctele au fost acordate pe o bază de 8–6–4–3–2 primilor cinci clasați în fiecare cursă, cu un punct suplimentar revenind pilotului care a stabilit cel mai rapid tur al cursei (dacă cel mai rapid tur a fost realizat de mai mulți piloți, punctul s-a împărțit egal la fiecare pilot). Punctele pentru piloții care au condus aceeași mașină au fost împărțite în mod egal, indiferent de cine a condus mai multe tururi. Doar cele mai bune patru rezultate au fost luate în considerare pentru Campionatul Mondial. FIA nu a acordat o clasificare în campionat acelor piloți care nu au obținut puncte.

Poz.	Pilot	SUI	500	BEL	FRA	GBR	DEU	NLD	ITA	Puncte
1	Alberto Ascari		Ab	1P R	1P R	1R	1P R[lower-alpha 3]	(1)P R	(1)P R	36 (53,5)
2	Giuseppe Farina	AbP		2	2	6P	2	2	(4)	24 (27)
3	Piero Taruffi	1R		Ab	3	2	4		7	22
4	Rudi Fischer	2			11	13	3		Ab	10
=	Mike Hawthorn			4	Ab	3		4	NC	10
6[lower-alpha 4]	Robert Manzon	Ab		3	4	Ab	Ab	5	14	9
7	Troy Ruttman		1							8
=	Luigi Villoresi							3	3	8
9	José Froilán González								2R	6,5
10	Jim Rathmann		2							6
=	Jean Behra	3		Ab	7		5	Ab	Ab	6
12	Sam Hanks		3							4
13	Ken Wharton	4		Ab				Ab	9	3
=	Dennis Poore					4			12	3
=	Duane Carter		4							3
16	Alan Brown	5		6		22			15	2
=	Maurice Trintignant	NS			5	Ab	Ab	6	Ab	2
=	Paul Frère			5			Ab	Ab		2
=	Felice Bonetto						DSC		5	2
=	Art Cross		5							2
=	Eric Thompson					5				2
22	Bill Vukovich		17R							1
—	Roger Laurent			12			6			0
—	Toulo de Graffenried	6			Ab	19			NSC	0
—	Peter Collins	Ab		Ab	6	Ab	NS		NSC	0
—	André Simon	Ab							6	0
—	Jimmy Bryan		6							0
—	Peter Hirt	7			11	Ab				0
—	Charles de Tornaco			7				Ab	NSC	0
—	Duncan Hamilton					Ab		7		0
—	Jimmy Reece		7							0
—	Reg Parnell					7				0
—	Fritz Riess						7			0
—	Lance Macklin	Ab		11	9	15		8	NSC	0
—	Eric Brandon	8		9		20			13	0
—	Chico Landi							9	8	0
—	Johnny Claes			8	Ab	14	10		NSC	0
—	Toni Ulmen	Ab					8			0
—	George Connor		8							0
—	Philippe Étancelin				8					0
—	Roy Salvadori					8				0
—	Ken Downing					9		Ab		0
—	Cliff Griffith		9							0
—	Helmut Niedermayr						9			0
—	Jan Flinterman							9		0
—	Birabongse Bhanudej	Ab		10	Ab	11				0
—	Louis Rosier	Ab		Ab	Ab				10	0
—	Peter Whitehead				Ab	10			NSC	0
—	Johnnie Parsons		10							0
—	Yves Giraud-Cabantous				10					0
—	Eitel Cantoni					Ab	Ab		11	0
—	Jack McGrath		11							0
—	Hans Klenk						11			0
—	Jim Rigsby		12							0
—	Franco Comotti				12					0
—	Graham Whitehead					12				0
—	Ernst Klodwig						12			0
—	Joe James		13							0
—	Arthur Legat			13						0
—	Bill Schindler		14							0
—	Robert O'Brien			14						0
—	Tony Gaze			15		Ab	Ab		NSC	0
—	George Fonder		15							0
—	Kenneth McAlpine					16			Ab	0
—	Eddie Johnson		16							0
—	Harry Schell	Ab			Ab	17				0
—	Gino Bianco					18	Ab	Ab	Ab	0
—	Chuck Stevenson		18							0
—	Henry Banks		19							0
—	Manny Ayulo		20							0
—	Johnny McDowell		21							0
—	Tony Crook					21				0
—	Dries van der Lof							NC		0
—	Stirling Moss	Ab		Ab		Ab		Ab	Ab	0
—	Piero Carini				Ab		Ab			0
—	Bill Aston					NS	Ab		NSC	0
—	Hans Stuck	Ab							NSC	0
—	George Abecassis	Ab								0
—	Max de Terra	Ab								0
—	Spider Webb		Ab							0
—	Rodger Ward		Ab							0
—	Tony Bettenhausen		Ab							0
—	Duke Nalon		Ab							0
—	Fred Agabashian		AbP							0
—	Bob Sweikert		Ab							0
—	Gene Hartley		Ab							0
—	Bob Scott		Ab							0
—	Chet Miller		Ab							0
—	Bobby Ball		Ab							0
—	Andy Linden		Ab							0
—	Robin Montgomerie-Charrington			Ab						0
—	David Murray					Ab				0
—	Willi Heeks						Ab			0
—	Adolf Brudes						Ab			0
—	Marcel Balsa						Ab			0
—	Günther Bechem						Ab			0
—	Rudolf Krause						Ab			0
—	Rudolf Schoeller						Ab			0
—	Paul Pietsch						Ab			0
—	Theo Helfrich						Ab			0
—	Josef Peters						Ab			0
—	Franco Rol								Ab	0
—	Élie Bayol								Ab	0
—	Willi Krakau						NS			0
—	Ludwig Fischer						NS			0
—	Harry Merkel						NS			0
—	Alberto Crespo								NSC	0
—	Piero Dusio								NSC	0
Poz.	Constructor	SUI	500	BEL	FRA	GBR	DEU	NLD	ITA	Puncte

Legendă
Culoare	Rezultat
Auriu	Câștigător
Argintiu	Locul 2
Bronz	Locul 3
Verde	Alte locuri care punctează
Albastru	Alte locuri
	Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu	A abandonat cursa (Ab)
Negru	Descalificat (DSC)
Alb	Nu a luat startul (NS)
Roșu	Nu s-a calificat (NSC)
Fără culoare	Retras înainte de calificări (Ret)
	Exclus (EX)
	Nu a participat (celulă goală)
Adnotare	Însemnătate
P	Pole position
R	Cel mai rapid tur
(6)	Rezultatul nu a fost luat în considerare pentru CM
1	A împărțit mașina cu unul sau mai mulți piloți

Alte curse importante

Aceste curse n-au contat în clasamentul Campionatului Mondial.

Nume	Nume oficial	Circuit	Dată	Câștigător	Constructor	Detalii
Marele Premiu Rio de Janeiro	XI Grande Prêmio Cidade do Rio de Janeiro	Gávea	20 ianuarie	José Froilán González	Ferrari	Detalii
Marele Premiu al Siracuzei	II Gran Premio di Siracusa	Siracuza	16 martie	Alberto Ascari	Ferrari	Detalii
Marele Premiu Valentino	VI Gran Premio del Valentino	Valentino Park	6 aprilie	Luigi Villoresi	Ferrari	Detalii
Trofeul Richmond	IV Richmond Trophy	Goodwood	14 aprilie	José Froilán González	Ferrari	Detalii
Cupa Lavant	IV Lavant Cup	Goodwood	14 aprilie	Mike Hawthorn	Cooper- Bristol	Detalii
Marele Premiu Pau	XIII Grand Prix de Pau	Pau	14 aprilie	Alberto Ascari	Ferrari	Detalii
Marele Premiu Ibsley	I Ibsley Grand Prix	Ringwood	19 aprilie	Mike Hawthorn	Cooper- Bristol	Detalii
Marele Premiu al Marsiliei	X Grand Prix de Marseille	Marsilia	27 aprilie	Alberto Ascari	Ferrari	Detalii
Trofeul Internațional BRDC	IV BRDC International Trophy	Silverstone	10 mai	Lance Macklin	HWM-Alta	Detalii
Eläintarhanajot	XIV Eläintarhanajot	Eläintarharata	11 mai	Roger Laurent	Talbot-Lago	Detalii
Marele Premiu Napoli	V Gran Premio di Napoli	Posillipo	11 mai	Giuseppe Farina	Ferrari	Detalii
Eifelrennen	XVI Internationales ADAC Eifelrennen	Nürburgring	25 mai	Rudi Fischer	Ferrari	Detalii
Marele Premiu al Parisului	VI Grand Prix de Paris	Montlhéry	25 mai	Piero Taruffi	Ferrari	Detalii
Marele Premiu Albigeois	XIV Grand Prix de l'Albigeois	Albi	1 iunie	Louis Rosier	Ferrari	Detalii
Marele Premiu al Frontierelor	XXII Grand Prix des Frontières	Chimay	1 iunie	Paul Frère	HWM-Alta	Detalii
Trofeul Ulster	VI Ulster Trophy	Dundrod	7 iunie	Piero Taruffi	Ferrari	Detalii
Marele Premiu Monza	V Gran Premio dell'Autodromo di Monza	Monza	8 iunie	Giuseppe Farina	Ferrari	Detalii
Circuitul Lacului	IV Aix les Bains Circuit du Lac	Aix-les-Bains	8 iunie	Jean Behra	Gordini	Detalii
Cursa West Essex CC	I West Essex CC Race	Boreham	21 iunie	Reg Parnell	Cooper- Bristol	Detalii
Marele Premiu Marne	XX Grand Prix de la Marne	Reims	29 iunie	Jean Behra	Gordini	Detalii
Marele Premiu Sables	II Grand Prix de Sables d'Olonne	Sables	13 iulie	Luigi Villoresi	Ferrari	Detalii
Marele Premiu al Caenului	I Grand Prix de Caen	Caen	27 iulie	Maurice Trintignant	Gordini	Detalii
Trofeul Daily Mail	II Daily Mail Trophy	Boreham	2 august	Luigi Villoresi	Ferrari	Detalii
Marele Premiu Comminges	XVI Grand Prix de Comminges	Comminges	10 august	André Simon	Ferrari	Detalii
Trofeul Național	I National Trophy	Turnberry	23 august	Mike Hawthorn	Connaught	Detalii
Marele Premiu Baule	XI Grand Prix de la Baule	La Baule	24 august	Alberto Ascari	Ferrari	Detalii
Marele Premiu al Modenei	III Gran Premio di Modena	Modena	14 septembrie	Luigi Villoresi	Ferrari	Detalii
Circuitul Cadours	IV Circuit de Cadours	Cadours	14 septembrie	Louis Rosier	Ferrari	Detalii
Cupa Madgwick	V Madgwick Cup	Goodwood	27 septembrie	Ken Downing	Connaught	Detalii
Avusrennen	VIII Internationales Avusrennen	AVUS	28 septembrie	Rudi Fischer	Ferrari	Detalii
Memorialul Joe Fry	Joe Fry Memorial Trophy	Castle Combe	4 octombrie	Roy Salvadori	Ferrari	Detalii
Trofeul Newcastle Journal	I Newcastle Journal Trophy	Charterhall	11 octombrie	Dennis Poore	Connaught	Detalii
Marele Premiu Rio de Janeiro	XII Grande Prêmio Cidade do Rio de Janeiro	Gávea	14 decembrie	Henrique Casini	Ferrari	Detalii

Note

1. Alta, BMW, Cisitalia, Cooper, Frazer-Nash, OSCA și Veritas au intrat în campionat doar în calitate de constructori de șasiu.
2. Indianapolis 500 nu a fost un Mare Premiu propriu-zis, cursa desfășurându-se pentru mașinile din Campionatul Național AAA.
3. Alberto Ascari și-a adjudecat matematic titlul la piloți la Marele Premiu al Germaniei.
4. Rezultatele Campionatului Mondial al Piloților din 1952 în Anuarul FIA al Sporturilor Auto 1974, paginile 118-119 arată că Manzon s-a clasat pe locul 6 sub Hawthorn și Fischer, care sunt afișați ca fiind la egalitate pe locul 4.

Referințe

1. Peter Higham, The Guinness Guide to International Motor Racing, 1995, page 12
2. „Evolution of Formula 1 helmets since the first days of the series until now”. cmhelmets.com. Accesat în 27 martie 2023.