Salgótarján

Salgótarján este un oraș în Ungaria. Este reședința județului Nógrád și unul dintre cele 23 orașe cu statut de comitat ale țării, fiind situat în nord-estul Ungariei, în apropiere de frontiera cu Slovacia.

Salgótarján
—  Municipiu  —
Drapel Stemă
Salgótarján Salgótarján (Ungaria) Poziția geografică
Coordonate: 48°05′07″N 19°47′12″E ({{PAGENAME}})
Țară	Ungaria
Județ	Nógrád
District	Districtul Salgótarján
Guvernare
- Primar	Zsolt Fekete[*]​ (10 martie 2016)
Suprafață
- Total	100,83 km²
Altitudine	299 m.d.m.
Populație (2011)[1]
- Total	37.980 locuitori
- Densitate	419,44 loc./km²
Fus orar	CET (+1)
- Ora de vară (DST)	CEST (+2)
Cod poștal	3100
Prefix telefonic	32
Localități înfrățite
- Vigarano Mainarda	Italia
- Doncaster	Regatul Unit
- Kemerovo	Rusia
- Gliwice	Polonia
- Vantaa	Finlanda
- Banská Bystrica	Slovacia
Prezență online
Sit Oficial GeoNames
Modifică date / text

Originea denumirii orașului

Numele Salgótarján rezultă din compunerea a două substantive. Numele Salgó face referire la denumirea cetății situate în apropiere: Salgó vár, care provine de la cuvântul maghiar salgó: „strălucitor” . Cuvântul Tarján este numele unuia din cele șapte triburi maghiare care au cucerit țara (honfoglalás) la sfârșitul secolului al IX-lea, și are ca origine titlul vechi turcesc tarcan „senior, prinț”.^[2]

Demografie

Componența etnică a municipiului Salgótarján

     Maghiari (92,59%)

     Romi (5,8%)

     Necunoscut (0,6%)

     Alții (1,01%)

Componența confesională a municipiului Salgótarján

     Romano-catolici (38,66%)

     Fără religie (23,08%)

     Reformați (2,15%)

     Atei (1,55%)

     Luterani (1,14%)

     Necunoscută (33,17%)

     Alte religii (2,83%)

Conform recensământului din 2011, orașul Salgótarján avea 37.980 de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (92,59%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (5,8%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a 0,6% din locuitori.^[3] Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (38,66%), persoane fără religie (23,08%), reformați (2,15%), atei (1,55%) și luterani (1,14%). Pentru 33,17% din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.^[4]