Roxana Scarlat

Roxana (Scarlat) Bârlădeanu (n. 3 ianuarie 1975, București, România) este o scrimeră română, laureată cu argint pe echipe la Jocurile Olimpice de vară din 1996 de la Atlanta. A cucerit argintul european la individual în 1997. Este și cvadruplă vicecampioană mondială și vicecampioană europeană, tot pe echipe.

Roxana Scarlat
Roxana Scarlat în 2015
Informații personale
Nume complet	Roxana Mariana Scarlat-Bârlădeanu
Născut(ă)	3 ianuarie 1975 (49 de ani) București, România
Înălțime	1,7 m
Greutate	54 kg
Țară	România
Armă	Floretă
Antrenor național	Tudor Petruș Petre Ducu
Club	CSA Steaua
Retras în	2008
Clasamentul FIE	clasament (arhivă)
Palmares de medalii Jocurile Olimpice Argint Atlanta 1996 Pe echipe Campionatul Mondial Argint 1997 Cape Town Pe echipe Argint 1998 La Chaux-de-Fonds Pe echipe Argint 2004 New York Pe echipe Argint 2005 Leipzig Pe echipe Bronz 2001 Nîmes Individual Bronz 2002 Lisabona Pe echipe Bronz 2003 Havana Individual Bronz 2003 Havana Pe echipe Campionatul European Argint 2006 İzmir Pe echipe Argint 1997 Gdańsk Individual Bronz 2002 Moscova Individual Bronz 2001 Koblenz Pe echipe
Modifică text

Carieră

A început să practice scrima la vârsta de nouă ani, cu antrenorul Romeo Pellegrini la CS Energia.^[1] A obținut primele succese sale la campionatul național cu trei titluri succesiv în 1988, 1989 și 1990. În anul 1995 a cucerit o medalie de bronz la Campionatul mondial pentru juniori de la Paris. A fost selecționată în lotul olimpic și s-a transferat la CSA Steaua, unde a fost pregătită de Tudor Petruș.^[1]

La Jocurile Olimpice din 1996 de la Atlanta, a fost eliminată în sferturile de italianca Giovanna Trillini cu scorul 11–15.^[2] La proba pe echipe, echipa României a trecut de Rusia, apoi de Germania, dar a fost învinsă de Italia în finala cu scorul 33–45, și s-a mulțumit de argintul.^[2] În anul următor Scarlat a luat medalia de argint la Campionatul European de la Gdańsk. La Campionatul Mondial de la Cape Town, în același an, România a fost din nou înfrântă de Italia în finală, luând medalia de argint. Scenariul s-a repetat în 1998 la Campionatul Mondial de la La Chaux-de-Fonds.

Scarlat n-a putut să califice la Jocurile Olimpice din 2000 de la Sydney, în ciuda faptului că președintele al Federației Române de Scrimă, Ana Pascu, ceruse un wild-card pentru ea.^[3] Prin urmare, echipa nu a putut să participe. La Campionatul Mondial din 2001 de la Nîmes Scarlat a ajuns în semifinală după ce a trecut de colega de lot Reka Szabo. A pierdut cu 4–15 în fața Valentinei Vezzali și a luat o medalie de bronz. Pentru acest rezultat a fost numită scrimera anului de către Federația Română de Scrimă.^[4] În anul următor, la Campionatul Mondial de la Lisabona, echipa României a fost învinsă de Polonia în semifinală, dar a trecut de Ungaria în „finala mică” și a obținut bronzul. La Havana în 2003, Scarlat a ajuns în semifinală, unde a fost înfrântă de poloneza Sylwia Gruchała, și a luat al doilea bronz mondial din carieră. La proba pe echipe nu a putut să-și ia revanșa, România cedând în fața Poloniei în semifinală. Delegația națională s-a impus în fața Italiei, ceea ce i-a adus lui Scarlat a doua medalie de bronz.^[5]

În 2004 probele care nu erau incluse în programul Jocurilor Olimpice de la Atena s-au desfășurat la New York, inclusiv proba de floretă feminin pe echipe. România a trecut ușor de Germania, apoi s-a impus în fața Poloniei, dar a fost zdrobită de Italia în finală, obținând argintul. La Jocurile Olimpice Scarlat a fost învinsă în tabloul de 16 de sud-coreeana Nam Hyun-hee.^[2]

În iunie 2005 Scarlat s-a căsătorit cu avocatul Marius Bârlădeanu. Câteva luni mai târziu, la Campionatul Mondial de la Leipzig s-a oprit în tabloul de 16 în fața chinezoaicei Huang Jialing. La proba pe echipe România a trecut de Italia și de Ungaria, dar a fost învinsă la o tușă în finală de Coreea de Sud.^[6] În anul 2006 Scarlat a cucerit medalia de aur la Campionatul Mondial Militar, care a avut loc la București.^[7] La Campionatul European, la proba pe echipe, România a ajuns în finală după ce a învins clar Franța. Echipa a pierdut la o tușă în fața Rusiei și a rămas cu argintul.^[8]

Apoi a luat o pauză în carieră și în martie 2007 a dat naștere unui fiu, Tudor-Ioan.^[9] A revenit în circuitul competițional în luna iulie a aceluiași an, dar rezultatele au fost slabe. A decis să pună punct carierei după ce nu a putut să califice pentru Jocurile Olimpice de vară din 2008 de la Beijing^[10]. Și-a asumat responsabilități la Federația română de scrimă. A devenit mamă a doua oară în 2011: a născut un alt fiu, Vlad-Iustin.^[10] Începând cu anul 2014 a ocupat poziția de manager al secțiilor de scrimă, gimnastică și tenis la CSA Steaua, iar în perioada 2017 - 2018, funcția de vicepreședinte al CSA Steaua. Din a doua jumătate a anului 2018 este secretar general al Federației Române de Scrimă.

Referințe

1. Alexe Nicu, ed. (2002). „Federația Română de Scrimă”. Educației Fizice și Sportului din România (PDF). 1. Bucharest: Aramis. p. 1052. Arhivat din original (pdf) la 4 octombrie 2013. Accesat în 28 martie 2015.
2. „Roxana Scarlat” (în engleză). Sports Reference. Arhivat din original la 7 aprilie 2011. Accesat în 18 decembrie 2014.
3. „Roxana Scarlat așteaptă un wild-card pentru JO”. Ziarul de Iași. 17 martie 2000.
4. „Roxana Scarlat și Mihai Covaliu - scrimerii anului”. Ziarul de Iași. 13 decembrie 2011.
5. „Echipa feminină de floretă, medaliată cu bronz”. Curierul Național. Arhivat din original la 3 ianuarie 2015. Accesat în 3 ianuarie 2015. Text "dată11 octombrie 2003" ignorat (ajutor)
6. Cristina Vladu. „Argint mondial pentru floretistele noastre”. 9am News. Text "dată15 octombrie 2005" ignorat (ajutor)
7. „Roxana Scarlat, aur la CM militar de scrimă”. Adevărul. 26 aprilie 2006.
8. Tiberiu Stama (14 iulie 2006). „Muschetării romani după İzmir - 2006”.
9. „Revine Roxana Scarlat!”. Gazeta Sporturilor.
10. „Roxana Scarlat, mamă pentru a două oară”. Gazeta Sporturilor. 21 aprilie 2011.

Legături externe

Materiale media legate de Roxana Scarlat la Wikimedia Commons

• Roxana Scarlat la Comitetul Olimpic și Sportiv Român
• en Roxana Scarlat la Olympedia.org