Regimentul 3 Vânători (1918-1920)

Regimentul 3 Vânători a fost o mare unitate de infanterie, de nivel tactic, din Armata României, care a participat la acțiunile militare postbelice, din perioada 1918-1920. Regimentul a făcut parte din compunerea de luptă a Brigadei 3 Vânători, comandată de colonelul C. Paulian, împreună cu Regimentul 2 Vânători^{[1]:pp. 313-314}

Regimentul 3 Vânători 1918-1920
Activă	28 octombrie/11 noiembrie 1918 - 20 martie 1920
Țară	Romania
Ramură	Forțe terestre
Tip	Infanterie
Misiuni	• Operația ofensivă la vest de Tisa, (1919)
Comandanți
Comandanți notabili	Colonel Traian Constantinescu
Modifică date / text

Compunerea de luptă

În perioada campaniei din 1919, regimentul a avut următoarea compunere de luptă:^{[1]:pp. 313-314}

• Regimentul 26 Infanterie

• Batalionul 1 - comandant: maior I. Găucă

• Compania 1 - comandant: căpitan P. Chiriacescu
• Compania 2 - comandant: căpitan Matei Balan
• Compania 3 - comandant: căpitan Victor Sârbu
• Compania Mitr. - comandant: căpitan V. Paraschivescu

• Batalionul 2 - comandant: maior I. Stoenescu

• Compania 5 - comandant: căpitan Al. Ivănceanu
• Compania 6 - comandant: căpitan P. Vărzaru
• Compania 7 - comandant: căpitan Iacob Budescu
• Compania Mitr. - comandant: locotenent Al. Canariu

Campania anului 1919

În cadrul acțiunilor militare postbelice, Regimentul 3 Vânători a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Brigadei 3 Vânători, participând la Operația ofensivă la vest de Tisa. Regimentul 3 Vânători, încoporat în Divizia 2 Vânători intră în luptă odată cu transportarea Diviziei 2 Vânători în Transilvania, acțiune realizată pentru a sprijini ofensiva la vest de Tisa. Marea unitate comandată de generalul de brigadă Gheorghe Dabija s-a concentrat până la 21 decembrie 1918, aproape în întregime, în perimetrul Sibiu—Sebeșul (săsesc) — Simeria—Petroșani, interzicând continuarea transportului de materiale de război spre Ungaria. Divizia 2 Vânători înainta la începutul anului 1919 pe trei coloane pe văile Mureșului, Crișului Alb și Crișului Negru, având ca obiective Battonya, Mezohegyes (înconjurând Aradul) și Gyula.^{[1]:pp. 313-314[2]:p. 129; 168}

Comandanți

• Colonel Traian Constantinescu

Note

1. Lt. col. Constantin Drăgănescu, Campaniile din 1848/1849 și 1919 în Transilvania și Ungaria, Tipografia „Isvorul”, București, 1930
2. Preda Dumitru; Alexandrescu Vasile; Prodan Costică, În apărarea României Mari. Campania armatei române din 1918-1919, Editura Enciclopedică, București, 1994

Bibliografie

• Drăgănescu Constantin, Campaniile din 1848/1849 și 1919 în Transilvania și Ungaria, Tipografia „Isvorul”, București, 1930
• Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
• Mărdărescu Gheorghe, Campania pentru desrobirea Ardealului și ocuparea Budapestei (1918-1920), Editura Cartea Românească, București, 1921
• Preda Dumitru; Alexandrescu Vasile; Prodan Costică, În apărarea României Mari. Campania armatei române din 1918-1919, Editura Enciclopedică, București, 1994

Vezi și

• Ordinea de bătaie a Armatei României în Transilvania, iulie 1919

• Portal România în Primul Război Mondial
• Portal Acțiunile militare postbelice (1918-1920)