Râul Crișul Negru

Crișul Negru este unul dintre cele trei Crișuri (de la nord la sud Repede, Negru și Alb) care se varsă sub denumirea de Criș (Körös) în Tisa (Tisza) pe teritoriul Ungariei având o lungime de 168 km. Această regiune fiind denumită și Țara Crișurilor.

Râul Crișul Negru
—  Codul râului: III.1.42  —
Crișul Negru în zona Vașcău
Date geografice
Bazin hidrografic	Bazinul Dunării
Zonă de izvorâre	Băița, Bihor
Cotă la izvor	1.460 m.d.m.
Emisar	Crișul Dublu
Punct de vărsare	Gyula (Giulia), Ungaria
Date hidrologice
Bazin de recepție	4.450 km²
Lungimea cursului de apă	168 km
Debit mediu	Zerind, Arad - 31,40 m³/s
Debit maxim înregistrat	Zerind, Arad - 648 m³/s
Debit minim înregistrat	Zerind, Arad - 0,47 m³/s
Date generale
Țări traversate	România Județele Bihor, Arad Ungaria Comitatul Békés
Afluenți	38 = 20 + 18
Afluenți de stânga	20 → Crișul Poienii, Pascu, Cusuiuș, Hinchiriș, Mierag, Arjochi, Tărcăița, Finiș, Căldărești, Șerpoasa, Valea Mare, Arman, Cereșeg, Valea Seacă, Valea Pinilor, Crișul Mic, Rătășel, Răchest, Teuz, Zerind
Afluenți de dreapta	18 → Crișul Băiței, Untu, Valea Neagră, Crăiasa, Crișul Pietros, Talpe, Mizieș, Valea Nimăieștilor, Ioaniș, Roșia, Prisaca, Săliștea, Holod, Pusta, Trif, Săraz, Valea Nouă, Canalul Colector Criș
Principalele localități traversate	Orașe — Sate Ștei, Petrileni, Rieni, Sudrigiu, Păntășești, Drăgănești, Beiuș, Șuncuiș, Uileacu de Beiuș, Urviș de Beiuș, Șoimi, Sânnicolau de Beiuș, Suplacu de Tinca, Căpâlna, Tinca, Tăut, Batăr, Talpoș, Tămașda, Zerind (Arad), Ant
Progresie spre ultimul emisar — Râul Crișul Negru → Tisa → Dunăre → Marea Neagră
Modifică date / text

Generalități

Crișul Negru se formează în Munții Apuseni la confluența a două brațe: Crișul Poienii și Crișul Băiței în dreptul localității Ștei. Râul care are o lungime de 144 km pe teritoriul României, străbate depresiunea Beiuș, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, curgând prin localitățile Nucet, Ștei, Beiuș vărsându-se in Ungaria în Crișul Alb după care în Tisa. Pe o porțiune de 5,3 km râul marchează frontiera româno-ungară.

Hidronimie

Numele provine din forma latină atestată Crisola, care la rândul său poate proveni fie din adjectivul grecesc Χρισός : „aurit”, din cauza prundișului aurifer, fie din limba dacică, presupunând că etimonul krísos ar fi avut semnificația de „negru”^[1], în care caz denumirea de Crișul Negru ar fi un pleonasm iar cea de Crișul Alb un oximoron.

Hărți

• Harta munții Codru Moma Arhivat în 9 iunie 2008, la Wayback Machine.
• Harta munții Pădurea Craiului
• Harta munții Bihor-Vlădeasa
• Harta munții Apuseni
• Harta Munții Bihor