Regele României a fost titlul oficial al conducătorului Regatului României din 1881 până în 1947, când România a fost proclamată republică de către autoritățile comuniste.

Thumb
Pavilionul regelui (1881-1922)
Thumb
Pavilionul regelui, în forma adoptată de regele Carol al II-lea (1930-1947)

Scurt istoric

Statul Român s-a numit Principatele Unite Române până în 1862, după Mica Unire din 1859 a statelor vasale Sultanatului Otoman, Țara Românească (Principatul Valahiei) și Țara Moldova (Principatul Moldovei), sub Alexandru Ioan I Cuza ca principe. Cuza a devenit atât Principe al Valahiei, cât și Principe al Moldovei în 1859. Din 1862, Statul Român ia denumirea de Principat al României, iar Cuza ia titlul de Principe al României. A fost detronat în 1866 de către Parlament, care a invitat apoi un principe german din familia de Hohenzollern-Sigmaringen, Carol să devină noul Principe al României.

Independența României față de Sultanatul Otoman a fost recunoscută oficial în 1878 la Congresul de la Berlin; principatul a devenit regat în 1881, cu Principele Carol drept primul ei rege, Carol I.

România a fost o monarhie constituțională in cea mai mare parte din existența ei ca regat, cu excepția perioadei 1938-1944, în timpul dictaturii personale a Regelui Carol II (1938-1940), precum și a celei a mareșalului Ion Antonescu (1940-1944). În timpul acestei din urmă dictaturi, România a fost, în mod efectiv, o monarhie absolută, de drept divin: Regele Mihai a domnit a doua oară fără vreun jurământ pe Constituție și fără votul de aprobare al vreunui Parlament, inițial suspendat, redeschis abia mai târziu, în 1946. În schimb, Mihai I a fost încoronat[1] cu Coroana de Oțel și uns Rege de către Patriarhul României Nicodim Munteanu, în Catedrala Patriarhală din București, chiar în ziua celei de-a doua sale suiri pe tron, la 6 septembrie, 1940[2]. Astfel, Mihai I a domnit a doua oară doar „prin Grația Lui Dumnezeu”[1], ca rege absolut, de drept divin, nu și constituțional. Legal, însă, Mihai I nu putea exercita prea multă autoritate, în afara prerogativelor de a fi șeful suprem al Armatei și de a desemna un prim-ministru cu puteri depline[3], numit „Conducător”.

Listă de regi ai României

Pentru lista conducătorilor de dinainte de 1866 vezi:

Pentru lista conducătorilor de după 1947 vezi:

Mai multe informații Portret, Nume ...
Portret Nume Domnie Familie Note
Thumb
Carol I 20 aprilie 1866 - 10 octombrie 1914 Hohenzollern-Sigmaringen
Thumb
Ferdinand I „Întregitorul” 10 octombrie 1914 - 20 iulie 1927 Hohenzollern-Sigmaringen
Thumb
Mihai I 20 iulie 1927 - 8 iunie 1930 Hohenzollern-Sigmaringen Regenți[4]:

Principele Nicolae (1927 - 1930),

Miron Cristea (1927 - 1930),

Gheorghe Buzdugan (1927 - 1929),

Constantin Sărățeanu (1929 - 1930)

Thumb
Carol al II-lea 8 iunie 1930 - 6 septembrie 1940 Hohenzollern-Sigmaringen
Thumb
Mihai I[5] 6 septembrie 1940 - 30 decembrie 1947 Hohenzollern-Sigmaringen
Închide

Listă de regine ale României

Mai multe informații Portret, Nume ...
Portret Nume Domnie Familie
Thumb
Elisabeta 15 noiembrie 1869 - 27 septembrie 1914 Wied-Neuwied
Thumb
Maria 10 octombrie 1914 - 20 iulie 1927 Saxa-Coburg și Gotha
Thumb
Elena (regină mamă) Glücksburg
Thumb
Ana (popular numită regină) Bourbon-Parma
Închide

Arbore genealogic

Note

Vezi și

Legături externe

Wikiwand in your browser!

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.

Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.