Raionul Storojineț

Storojineț (în ucraineană Сторожинецький район) era unul din cele 11 raioane din regiunea Cernăuți din Ucraina, cu reședința în orașul Storojineț. A fost înființat în anul 1940 după ocuparea Bucovinei de Nord de către URSS și apoi reînființat în 1944, fiind inclusă în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion făcea parte din Ucraina independentă. A fost desființat în 2020, iar teritoriul său a fost inclus în componența raionului Cernăuți.

Raionul Storojineț
Сторожинецький район
—  Raion  —
Drapel Stemă
Raionul Storojineț Raionul Storojineț (Regiunea Cernăuți) Poziția geografică
Raionul Storojineț Raionul Storojineț (Ucraina) Poziția geografică
Coordonate: 48°07′05″N 25°37′44″E ({{PAGENAME}})
Țară	Ucraina
Regiune	Cernăuți
Atestare	11 noiembrie 1940
Reședință	Storojineț
Suprafață
- Total	1,16 km²
Populație (2015)[1]
- Total	▲99.341 locuitori
- Densitate	85,6 loc./km²
Prezență online
site web oficial GeoNames
Poziționarea raionului Poziționarea raionului
Modifică date / text

Acest raion avea o suprafață de 1.160 km² și 95.295 locuitori (2001) ^[2], inclusiv 59,6 % ucraineni și 37,1 % români. Din componența raionului făceau parte orașele Storojineț și Crasna-Ilschi și 24 comune rurale. În raionul Storojineț se afla cea mai mare așezare majoritar românească din Ucraina - orășelul Crasna-Ilschi ^[3].

Înainte de ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică în 1940, teritoriul său a făcut parte din județul Storojineț și din județul Cernăuți ale României.

Geografie

Raionul Storojineț este situat în partea de sud-vest a regiunii Cernăuți, la granița cu România. În prezent, raionul se învecinează în partea de sud cu România, în partea de vest cu raionul Vijnița, în partea de nord cu raionul Cozmeni și în partea de est cu municipiul Cernăuți și cu raionul Adâncata.

Raionul Storojineț este frontieră de stat cu România, aici funcționând un punct de trecere a frontierei:

• Crasna-Ilschi - Vicovu de Sus - punct local de trecere rutier și pietonal, numai pentru cetățenii români și ucraineni cu domiciliul permanent în județele și regiunile de frontieră

Teritoriul raionului se află într-o zonă de colină de la poalele munților Carpați.

Demografie

Numărul populației la 1 ianuarie

2013	2014	2015
▲98.451	▲98.842	▲99.341

• Sursă:^[1]

Structura etnolingvistică

Componența lingvistică a raionului Storojineț

     Ucraineană (61,42%)

     Română (35,64%)

     Rusă (1,81%)

     Polonă (1,01%)

     Alte limbi (0,03%)

Componența etnică a populației raionului Storojineț

     Ucraineni (59,59%)

     Români (37,15%)

     Polonezi (1,52%)

     Ruși (1,43%)

     Alte etnii (0,31%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Storojineț era vorbitoare de ucraineană (61,42%), existând în minoritate și vorbitori de română (35,64%), rusă (1,81%) și polonă (1,01%).^[4][5]

La recensământul din 1989, raionul Storojineț avea 90.200 locuitori.

Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Storojineț era de 95.295 locuitori, fiind împărțită în următoarele grupuri etnice:

• Ucraineni - 56.786 (59,59%)
• Români - 35.402 (37,15%)

(inclusiv Moldoveni - 307 (0,32%))

• Ruși - 1.367 (1,43%)
• Alții - 1.740 (1,83%) ^[6].^[7]

De asemenea, 25% din populația raionului locuia în așezări urbane (23.800 locuitori) și 75% în așezări rurale (71.500 locuitori). Populația vorbitoare de limba română este concentrată în sudul raionului, în jurul orășelului Crasna-Ilschi.

Cele mai populate localități sunt orașele Storojineț - 14.506 locuitori și Crasna - 9.122 și satele Cuciurul Mare - 6.053, Ciudei - 5.265, Bănila pe Siret - 4.012, Pătrăuții de Sus - 3.747, Tișăuți - 3.556, Igești - 3.379, Ropcea - 3.324, Davideni - 3.115 și Pătrăuții de Jos - 3.004.

Comunitatea românească din raion

Conform recensământului din 1989, locuitorii care s-au declarat români plus moldoveni din raionul Storojineț erau majoritari în următoarele localități ^[8]:

• Ursoaia - 98,29%
• Igești - 94,85%
• Budineț - 94,22%
• Pătrăuții de Jos - 93,77%
• Crasna-Ilschi - 91,11%
• Ropcea - 91,04%
• Pătrăuții de Sus - 89,95%
• Ciudei - 80,98%
• Crăsnișoara Nouă - 73,65%
• Arșița - 68,68%
• Cireș - 63,40%

Ar mai fi de menționat și faptul că în localitatea Crăsnișoara Veche majoritatea populației este formată din etnici poloni (61,74%).

Economie

În raionul Storojineț funcționează 15 întreprinderi industriale.

Învățământ și cultură

În raionul Storojineț există 51 școli secundare și un internat. Ființează aici o Casă de Cultură cu 500 de locuri, deschisă în 1956 și două biblioteci centrale - pentru adulți și copii. În afară de acestea, mai există 44 cămine culturale, 47 biblioteci școlare și 5 școli de arte.

De asemenea, funcționează aici 9 spitale, 6 clinici și 31 cabinete medicale) ^[9].

Localități

Raionul Storojineț este compus din:

• 1 oraș - Storojineț - reședința administrativă
• 1 așezare urbană - Crasna
• 37 sate ^[10], dintre care:
  • 24 comune sau selsoviete astfel:

Bănila pe Siret, Bobești, Broscăuții Noi, Broscăuții Vechi, Budineț, Camena, Cireș, Ciudei, Comărești, Costești, Crăsnișoara Veche, Cuciurul Mare,	Davideni, Igești, Jadova, Mihalcea, Panca, Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Ropcea, Slobozia Comăreștilor, Sneci, Tișăuți, Trei Movile,

• • 13 sate, care nu sunt și selsoviete, adică nu au administrație proprie, astfel:

Arșița, Căbești (Iaseni), Cosovanca, Crăsnișoara Nouă, Dubova, Dumbrava, Hlibacioc,	Hodilău, Jadova Nouă, Spasca, Ursoaia, Zabolotie, Zavoloca

Obiective turistice

Pe teritoriul raionului Storojineț se află mai multe obiective turistice:

• Biserica de lemn din Davideni - construită în anul 1786 ^[11]
• Biserica "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul" din Crasna - construită din zidărie de piatră în anul 1792, de către boierul Alexandru Ilschi
• Biserica de lemn din Jadova - construită în anul 1806 ^[12]

Referințe

1. uc Демографічна та соціальна статистика. Населення та міграція UkrStat.gov.ua
2. Rezultatele recensământului din Ucraina din 2001 pe raioane
3. Cel mai mare sat din Ucraina - Crasna
4. „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.
5. „Rezultatele recensământului ucrainian din 2001 cu structura lingvistică pe localități”.
6. Дністрянський М. С. Етнополітична географія України. Львів: Літопис, 2006. С.477.
7. „Rezultatele recensământului ucrainian din 2001 cu structura etnică pe localități”.
8. „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 ianuarie 2012. Accesat în 22 aprilie 2009.
9. Raionul Storojineț Arhivat în 12 iunie 2008, la Wayback Machine. - site oficial uc
10. „Administrative - territorial division at the date of 5 December 2001 CHERNIVTSI REGION”. Arhivat din original la 31 iulie 2009. Accesat în 16 aprilie 2009.
11. Biserica de lemn din Davideni - Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil
12. Biserica de lemn din Jadova

Legături externe

• Raionul Storojineț Arhivat în 21 august 2006, la Wayback Machine. - site oficial uc
• Situl Radei Supreme a Ucrainei - Diviziunile administrative ale Raionului Stotojineț uc