Râmnicu Sărat

municipiu din județul Buzău, România From Wikipedia, the free encyclopedia

Râmnicu Săratmap
Remove ads
Remove ads

Râmnicu Sărat este un municipiu în județul Buzău, Muntenia, România.[2] Are o populație de 33.843 de locuitori (potrivit recesământului din 2021). Aflat în extremitatea nordică a județului, orașul a apărut în secolul al XV-lea și a fost în secolele al XIX-lea–al XX-lea reședința județului Râmnicu Sărat. Numele orașului Râmnic provine din slavul „rîba”, a derivat „Rîbnic”, s-a trecut la Slam Rîmnic și apoi la numele actual de Râmnicu Sărat.[3]

Mai multe informații Coordonate: 45°22′48″N 27°3′36″E ({{PAGENAME}}), Țară ...
Remove ads

Geografie

Thumb
Gara Râmnicu Sărat, construită între anii 1893-1898.

Orașul se află în nordul Munteniei și al județului Buzău, pe malul stâng al râului cu același nume. Pe lângă oraș trece autostrada A7 care leagă Buzăul de Focșani, pe care este deservit de nodul Râmnicu Sărat. Nodul se descarcă în DN22, care duce spre est către Brăila și mai departe spre Tulcea și Constanța. Înspre vest, DN22 duce spre zona nordică a orașului, unde se termină în DN2, vechiul drum între Buzău și Focșani. Tot din DN22, se ramifică și DJ202 (șosea județeană) care duce din oraș în aval de-a lungul râului Râmnicu Sărat către localitățile învecinate.[4]

Prin Râmnicu Sărat trece și calea ferată Buzău–Mărășești, orașul fiind deservit de Gara Râmnicu Sărat, proiectată de arhitectul Nicolae Michăescu.

Remove ads

Istorie

Cea mai veche mențiune documentară a numelui de „Râmnicu Sărat” descoperită până acum, datează din 8 septembrie 1439. Este vorba despre un privilegiu comercial acordat de domnitorul muntean Vlad Dracul negustorilor poloni, ruși și moldoveni, în care se precizează că „liovenii plătesc prima vamă la Râmnicu Sărat, doi florini ungurești de căruță încărcată, apoi dau și celelalte vămi”, referire care poate fi însă despre râu. Ca oraș apare pentru prima dată atestat în 1474.

Thumb
Biserica "Adormirea Maicii Domnului", zidită de Constantin Brâncoveanu în 1697.

La sfârșitul secolului al XIX-lea Râmnicu Sărat era reședința județului cu același nume (începând cu 1862, când aceasta s-a mutat aici de la Focșanii Munteni) și avea o populație de 13.134 de locuitori. Ca unități de învățământ, în oraș funcționau gimnaziul "V. Boerescu", deschis în 1889, precum și 2 școli primare urbane de băieți, 2 de fete, o școală rurală mixtă și două școli private.[5] Alimentarea cu apă punea probleme, deoarece râul Râmnicul Sărat care curgea pe lângă oraș avea apă sărată, nepotabilă. Apa de băut era adusă prin conducte de la Răducești și era distribuită prin intermediul a 12 cișmele. Din punct de vedere administrativ, orașul era împărțit în trei culori: Roșu (care ocupa centrul vechi, denumit Vatra Orașului), Galben la sud (mahalalele Pităreasca și Erculești) și Albastru la nord (mahalaua Sf. Nicolae).[5]

Dintre cele opt biserici ortodoxe consemnate în Marele Dicționar Geografic al României, cea mai veche era cea legată de prima atestare documentară a orașului, din timpul ocupației moldovenești a Râmnicului în vremea luptelor dintre Ștefan cel Mare și Radu cel Frumos, în 1474. Biserica "Piatra", pe locul căreia se află astăzi Biserica Sf.Parascheva. Cu toate acestea, biserica principală era însă Biserica Adormirea Maicii Domnului, zidită de Constantin Brâncoveanu și spătarul Mihail Cantacuzino în 1697. Alte biserici vechi și importante din oraș erau Biserica „Sfinții Voievozi” - Câța, zidită în 1765, biserica "Robeasca", zidită în 1784 de biv-vel-pitar Asanache Nicolescu, și biserica "Bagdat", zidită de Dumitrașcu Bagdat în 1753 și reparată în 1870 de un strămoș al său, biserică ce întreținea și un spital.[5]

În 1925 orașul Râmnicu Sărat își păstrase statutul de reședință de județ, fiind în același timp și reședința plășii Orașul din cadrul acestuia. Populația sa crescuse la 14.535 de locuitori.[6]

În 1950 județul Râmnicu Sărat s-a desființat, iar orașul a căpătat statut de oraș regional și reședință a raionului Râmnicu Sărat din cadrul regiunii Buzău și apoi (după 1952), din cadrul regiunii Ploiești.

În perioada comunistă a funcționat închisoarea Râmnicu Sărat, comandată de maiorul Alexandru Vișinescu. Aici au fost deținuți o serie de personalități importante din politica românească, între care Ion Mihalache, Ion Diaconescu sau Corneliu Coposu. Închisoarea a fost desființată în anul 1963, iar comandantul Vișinescu a fost transferat la Ploiești.

În 1968 Râmnicu Sărat a pierdut rolul de centru administrativ, fiind inclus în județul Buzău.[7] În anul 1994 orașul Râmnicu Sărat a fost declarat municipiu.[8]

  • Râmnicu Sărat în Primul Război Mondial
  • Thumb
    Teatrul orășenesc
  • Thumb
    Biserica "Adormirea Maicii Domnului"
  • Thumb
    Gara
  • Thumb
    Strada Victoriei
  • Thumb
    Cimitirul evreiesc
Remove ads

Demografie



Thumb

Componența etnică a municipiului Râmnicu Sărat

     Români (74,32%)

     Romi (9,33%)

     Alte etnii (0,06%)

     Necunoscută (16,29%)




Thumb

Componența confesională a municipiului Râmnicu Sărat

     Ortodocși (82,11%)

     Alte religii (0,93%)

     Necunoscută (16,96%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Râmnicu Sărat se ridică la 29.774 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 33.843 de locuitori.[9] Majoritatea locuitorilor sunt români (74,32%), cu o minoritate de romi (9,33%), iar pentru 16,29% nu se cunoaște apartenența etnică.[10] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,11%), iar pentru 16,96% nu se cunoaște apartenența confesională.[11]

Politică și administrație

Municipiul Râmnicu Sărat este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Sorin-Valentin Cîrjan[*][[Sorin-Valentin Cîrjan (primar al Municipiului Râmnicu-Sărat din 2016. A absolvit Universitatea de Petrol și Gaze și Facultatea de Educație Fizică și Sport. A fost viceprimar al Municipiului Râmnicu-Sărat 2008-2016, ulterior devenind primar. Este căsătorit și are 2 c)|​]], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[12]

Mai multe informații Partid, Consilieri ...

Evoluție istorică

În anul 1900 trăiau în oraș 13.134 locuitori, din care circa 1500 evrei.[13]

Râmnicu Sărat - evoluția demografică
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Remove ads

Obiective turistice

Școli și licee

  • Colegiul Național „Alexandru Vlahuță”
  • Liceul Teoretic „Ștefan Cel Mare”
  • Liceul Tehnologic Economic „Elina Matei Basarab”
  • Liceul Tehnologic „Traian Săvulescu”
  • Liceul Tehnologic „Victor Frunză”
  • Școala Gimnazială „Constantin Brâncoveanu” (fosta Nr.1)
  • Școala Gimnazială „Gheorghe Vernescu” (fosta Nr.2)
  • Școala Gimnazială „Dr.Ilie Pavel” (fosta Nr.3)
  • Școala Gimnazială „Vasile Cristoforeanu” (fosta Nr.5)
  • Școala Gimnazială Nr.6
  • Centrul Școlar de Educație Inclusivă
  • Colegiul „Nicolae Paulescu”- școală sanitară
Remove ads

Personalități

Acest articol sau această secțiune este sub formă de listă și trebuie rescris sub formă de text format din fraze legate.
Remove ads

Note

Loading content...

Legături externe

Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads