Québec

Provincia Québec (franceză Province du Québec; pronunție franceză: audio) este cea mai mare provincie din Canada, cu o populație de 7.903.000 de locuitori. Aceasta are frontieră în vest cu provincia Ontario și Golful Hudson, la nord teritoriul Nunavut și Strâmtoarea Davis, la est cu Terranova și Labrador și la sud cu Statele Unite ale Americii. Cea mai mare parte din populație se concentrează pe Fluviul Sf. Laurențiu, unde se află capitala provinciei, orașul Québec, precum și Montréal, cel mai mare oraș al provinciei.

Pagina „Quebec” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Quebec (dezambiguizare).

Provincia Québec
Québec  (franceză)
Drapel[*]​ Stemă[*]​
Deviză: Je me souviens
Amplasarea Quebecului față de Canada Amplasarea Quebecului față de Canada
Geografie
Suprafață
- totală	1.542.056 km²
Cel mai înalt punct	Mount Caubvick[*][[Mount Caubvick (mountain in Canada, highest summit in Quebec and Newfoundland and Labrador)|​]] (1.651 m)
Cel mai jos punct	Oceanul Arctic (0 m)
Cel mai mare oraș	Montréal
Vecini	New Hampshire Maine Noul Brunswick Newfoundland și Labrador New York Vermont Ontario Nunavut
Fus orar	EET (UTC-5)
Ora de vară	EEST (UTC−4)
Populație
Populație
- Recensământ 2011	7.903.000
Densitate	5,79 loc/km²
Limbi oficiale	Franceză
Etnonim	Québecan
Guvernare
Sistem politic	Confederație
Guvernator	Michel Doyon
Prim Ministru	François Legaut
Legislativ	Legislature of Quebec⁠(d)
Camere	National Assembly of Quebec⁠(d) Lieutenant Governor of Quebec⁠(d)
Capitala	Québec
Istorie
Declarată	1 iulie 1867
Economie
PIB (PPC)
PIB (nominal)	2020
- Total	449.051.000.000 de dolar canadiani
Monedă	Dolar canadian
Coduri și identificatori
Domeniu Internet	.ca
Prezență online
site web oficial pagină Facebook cont Twitter canal YouTube
Modifică date / text

Québec este o provincie francofonă, limba franceză fiind singura limbă oficială a provinciei, iar provincia deține inspectori lingvistici care verifică folosirea limbii franceze în localurile comerciale.

Economia Québecului este puternic industrializată și în teritoriu există resurse naturale în cantități mari, dintre care se remarcă cheresteaua și mulți curenți de apă dulce care produc energie hidroelectrică nu doar pentru consumul intern, ci și pentru exportul către Statele Unite.

Istorie

Istoria modernă

A aderat la Confederația canadiană la 1 iulie 1867.

Pe durata secolului al XX-lea s-au desfășurat două referendumuri în legatură cu suveranitatea. La ultimul dintre ele, desfășurat în anul 1995, separatiștii au pierdut la diferență de un procent.

Politică și guvernare

Orașul Québec

Montréal

Guvernatorul Locțiitor îl reprezintă pe Regele Charles al III-lea al Regatului Unit ca șef de stat al provinciei. Șeful guvernului de provicie este Prim-Ministrul, care este președintele partidului cu cele mai multe locuri în Adunarea Națională a Provinciei Québec. Cele mai importatante partide politice sunt: Partidul Liberal din Québec, Partidul Québecan, Coaliția Avenir Québec și Acțiunea Democratică a Québecului.

Prim-Ministrul ales în 23 aprilie 2014 este Philippe Couillard de la Partidul Liberal din Québec.

Demografie

Grupuri etnice

Din cei 7.903.000 de locuitori: 60% sunt canadieni, 29% francezi, 5.5% irlandezi, 4% italieni, 3% englezi, 2% scoțieni și 2% germani. Printre aceștia, 3% din cetățeni se declară amerindieni, 2% québecani și 1% inuiți.^[1]

Limba

Chiar dacă doar 78% din locuitori vorbesc ca limbă maternă limba franceză, aceasta este singura limbă oficială a provinciei.^[2] 8% vorbesc matern limba engleză, 2% limba arabă și 2% limba spaniolă. Totuși, chiar dacă Constituția Canadiei spune că oricine poate folosi în instituțiile statului și limba engleză și limba franceză, aceastea fiind limbile oficiale ale Canadei, Québec este singura provincie din țară în care doar franceza este limbă oficială.^[3]

Religie

Recensământul de la 2011 a stabilit că majoritatea populației s-a declarat creștină, din care: 74,7% catolici și 7,5% protestanți și neoprotestanți (cei mai mulți) și ortodocși. În plus, 3,1% s-au declarat musulmani, 1,1% mozaici, restul fiind hinduși, budiști, șamaniști. 12,1% din cetățenii provinciei au ales ateismul. ^[4]

Orașe după numărul de locuitori

Sursa: Statistics Canada^[5]

Rang Oras 2001 2011 1. Montréal 1.583.590 1.649.519 2. Québec 476.330 516.622 3. Gatineau 242.124 265.349 4. Sherbrooke 138.785 154.601 5. Saguenay 147.133 144.746 6. Trois-Rivières 122.395 131.338 7. Saint-Jean-sur-Richelieu 79.600 92.394 8. Drummondville 63.029 71.852 9. Granby 44.121 63.433 10. Saint-Hyacinthe 50.394 53.236

Vezi și

• Provinciile și teritoriile Canadei
• Listă de arondismente din Quebec

Referințe

1. „Ethnic origins, 2006 counts, for Canada, provinces and territories – 20% sample data”. 2.statcan.ca. 6 octombrie 2010. Accesat în 29 septembrie 2013.
2. „Focus on Geography Series, 2011 Census - Province of Quebec”. 2.statcan.gc.ca. Accesat în 29 septembrie 2013.
3. Office Québecois de la langue francaise (1 iunie 2011). „Charter of the French language”. Government of Quebec. Accesat în 14 iulie 2011.
4. „2011 National Household Survey: Data tables”. Canada Statistics (Statistique Canada). Accesat în 12 ianuarie 2022. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
5. Population and dwelling counts, for Canada, provinces and territories, and population centres, 2011 and 2006 censuses: Quebec. Statistics Canada.

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de provincia Québec

• en fr es Site Oficial al Guvernului din Québec Arhivat în 17 aprilie 2008, la Wayback Machine.
• fr Agora: Enciclopedia online din Québec