Polityka (pronunție în poloneză: [pɔˈlitɨka] , Politica) este o revistă de știri săptămânală de centru-stânga din Polonia. Cu un tiraj de 200.050 de exemplare (în aprilie 2011), a fost cea mai bine vândută revistă săptămânală din Polonia,[3] în fața ediției poloneze a revistei Newsweek, Newsweek Polska și a revistei Wprost. Polityka are un profil ușor intelectual, social liberal[4] care se deosebește de stilul mai conservator al revistei Wprost sau de abordarea mai cosmetică a revistei Newsweek Polska. Printre redactorii importanți și colaboratori permanenți s-au numărat Adam Krzemiński, Janina Paradowska, Daniel Passent, Ludwik Stomma, Adam Szostkiewicz, Jacek Żakowski, Ryszard Kapuściński, Jerzy Urban și Krzysztof Zanussi.
| Polityka | |
 | |
 Tygodnik Polityka, ul. Słupecka 6, 02-309 Warszawa, Województwo: mazowieckie, Poland | |
| Redactor-șef | Stefan Żółkiewski[1] Mieczysław Rakowski[1] Jerzy Baczyński[*][1] Jan Bijak[*]  |
|---|---|
| Primul număr | |
| Țară | Polonia |
| Limbă | limba poloneză[2] |
| ISSN | 0032-3500 |
| Prezență online | |
| Site web | http://www.polityka.pl/[2] |
Modifică date / text  | |
Istoric și profil
Fondată în 1957,[5][6] după ce stalinismul n-a mai avut o influență mare în Polonia, Polityka și-a dezvoltat încet o reputație pentru jurnalismul ei moderat critic, promovând un model de gândire economic[7] cu toate că a rămas mereu în limitele impuse de comunism, care cenzura tot presa în continuu. În special, Polityka a fost lansată pentru a înlocui revista Po prostu (1947–1957) care avea un limbaj mai radical.
Primul redactor-șef de la Polityka a fost Stefan Żółkiewski care a ocupat funcția din 1957 până în 1958.[6] Mieczysław Rakowski a ocupat cel mai mult timp postul de redactor în perioada 1958-1982, mai întâi ca adjunct și apoi ca redactor-șef.[8] El a fost cel care avea să devină ultimul prim-secretar al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, ultimul prim-ministru comunist al Poloniei și care, în cele din urmă, va supraveghea lichidarea guvernării comuniste în Polonia în 1989. Polityka a susținut discuțiile de la masa rotundă, care s-au încheiat cu un acord de organizare a alegerilor libere, care ar fi dus la sfârșitul pașnic al guvernării comuniste în Polonia. Revista a obținut un renume în 1961, când a tipărit cinci părți din memoriile lui Adolf Eichmann care au fost furate și care i-au fost date de anti-naziști (singura altă revistă care a achiziționat fragmente din aceste memorii a fost Life).[9] Revista a atras o considerație a Ministerului sovietic al afacerilor externe în 1983, după ce și-a exprimat o viziune favorabilă asupra pluralismului politic.[10]
Jan Bijak a devenit redactor-șef al revistei în 1982 și a ocupat funcția până în 1994.[6]
După căderea comunismului în 1989, Polityka a continuat să joace un rol influent ca parte a noii prese libere a Poloniei. În 1990, echipa de la Polityka a părăsit editorul de stat RSW Prasa-Książka-Ruch cu drepturi de autor asupra titlului și a înființat o cooperativă independentă numită „Polityka” - Spółdzielnia Pracy.[11] O astfel de cooperativă editorială este unică în presa poloneză. Din 1994, editorul Polityka a fost Jerzy Baczyński. În 1995, formatul a fost schimbat de la cel mare al unui ziar (broadsheet) la cel al unei reviste color standard, care are peste 100 de pagini în fiecare număr.
Tiraj
În 2001, Polityka a avut un tiraj de 245.000 de exemplare.[11] Tirajul revistei a fost de 143.089 exemplare în 2010 și de 133.324 exemplare în 2011.[12] Au fost 124.761 de exemplare în 2012. În august 2014, împreună cu ediția electronică tirajul a fost de 127.732de exemplare.[13]
Premii
Din 1959, Polityka a acordat premiul pentru istorie (pentru cea mai bună carte de istorie a anului) și, din 1993, un premiu anual pentru arte, Paszport Polityki. De la sfârșitul anilor 1990, a finanțat și burse pentru tineri oameni de știință.
Referințe
Legături externe
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
