Planul Morgenthau a fost un plan de împărțire a Germaniei după cel de-Al Doilea Război Mondial care impunea măsuri dure cu intenția de a înlătura posibilitatea Germaniei de a mai declanșa un război.
Planul a fost propus de Henry Morgenthau, secretar al Trezoreriei SUA.
Propunerea inițială trebuia atinsă în trei pași importanți:
Germania urma să fie împărțită în două state independente.
Centrele principale de minerit și industrie ale Germaniei, incluzând regiunile Saar și Ruhr și Silezia de Sus urmau să fie internaționalizate și anexate țărilor vecine.
Toată industria grea urma să fie demontată sau distrusă în alt mod.
Acest articol se referă la Planul Morgenthau.Pentru alte sensuri, vedeți Plan (dezambiguizare).
Planul Morgenthau arătând partiţia planificată a Germaniei în Statul de Nord, Statul de Sud, și o Zonă Internațională. Zona gri urma să intre sub controlul Franței, Poloniei și URSS-ului.Graniţele politice în Germania postbelică (1949). Germania de Vest este reprezentată cu culoarea albastră, Germania de Est cu roșu, protectoratul Saar sub control economic francez cu culoarea verde. Regiunea Ruhr, motorul industrial al Germaniei de Vest este reprezentată cu maro sub controlul Autorității internaționale pentru Regiunea Ruhr. Fostele teritorii est-germane sunt reprezentate cu gri pentru a fi anexate Poloniei și Uniunii sovietice. Berlinul de Vest este reprezentat cu galben și formal a fost sub ocupația Aliaților până în 1990.
La a doua conferință din Quebec din 16 septembrie 1944 președintele SUA, Franklin D. Roosevelt și Henry Morgenthau l-au convins pe prim-ministrul britanic Winston Churchill să fie de acord cu planul.[1] Cu toate acestea, Churchill a întocmit o nouă versiune a planului, îngustând scopurile planului inițial și care a fost în final acceptată și semnată și de președintele Roosevelt. [1]
Societatea pentru Prevenirea celui de-al Treilea Război Mondial
Planul Monnet, între 1945–1947 de reconstrucție a Franței ce presupunea ca Franța să primească control asupra zonelor cu resursele de cărbune și oțel ale Germaniei în regiunea Ruhr și Saar.
Chase, John L, „The Development of the Morgenthau Plan Through the Quebec Conference”, The Journal of Politics, 16 (2): 324–59Text " 1954 " ignorat (ajutor).
enBeschloss, Michael R, The Conquerors: Roosevelt, Truman and the Destruction of Hitler's Germany, 1941–1945.
enBlum, John Morton (), From the Morgenthau Diaries: Years of War, 1941–1945, Boston.
enDietrich, John (), The Morgenthau Plan: Soviet Influence on American Postwar Policy, New York: Algora, ISBN1-892941-90-2.
enGareau, Frederick H (), „Morgenthau's Plan for Industrial Disarmament in Germany”, The Western Political Quarterly, 14 (2).
enHull, Cordell (), Memories, IIText " New York " ignorat (ajutor).
enPetrov, Vladimir (), Money and conquest; allied occupation currencies in World War II, Baltimore: Johns Hopkins Press.
enWiggers, Richard Dominic (), „The United States and the Refusal to Feed German Civilians after World War II”, În Vardy, Steven Bela; Tooley, T. Hunt, Ethnic Cleansing in Twentieth-Century Europe, ISBN0-88033-995-0.
enZweiniger-Bargielowska, Ina (), „Bread Rationing in Britain, July 1946 – July 1948”, Twentieth Century British History, 4 (1).
enLewkowicz, Nicolas (), The German Question and the International Order, 1943–48, Basingstoke and New York: Palgrave MacmillanText " Nicolas Lewkowicz " ignorat (ajutor).
en———————— (), The German Question and the Origins of the Cold War, Milan: IPOC.
enMoore, Michaela Hoenicke (), „11”, Know Your Enemy: The American Debate on Nazism, 1933–1945, Cambridge University Press, ISBN978-0-521-82969-4.
enMarshal PlanArhivat în , la Wayback Machine. Truman Presidential Library scans of documents dated 1946 onwards, most with relevance to the situation in the German zones of occupation.
enJoint Chiefs of Staff Directive 1067 JCS 1067/6 of 28 April 1945 (The final version, JCS 1067/8 of 10 May 1945, contained an amendment allowing the production of synthetic rubber and oil, aluminum, and magnesium to meet the needs of the occupying forces, where the previous version had ordered the complete destruction of such industries.)
enUK Policy towards Germany National Archives excerpts of Cabinet meetings. According to the UK foreign minister Bevin President Truman ended the Morgenthau plan in September 1946.
General William H. Draper Jr. Chief, Economics Division, Control Council for Germany, 1945–46; Military Government Adviser to the Secretary of State, Moscow Conference of Foreign Ministers, 1947; Under Secretary of War, 1947; Under Secretary of the Army, 1947–49;
E. Allan Lightner, Jr. Assistant Chief, 1945–47, and Associate Chief, 1947–48, of the Central European Affairs Division, Department of State
Gunther Harkort Representative of the Federal Republic of Germany to the Economic Cooperation Administration (ECA), 1949–52.
