Papa Grigore al XVI-lea

Papa Grigore al XVI-lea, născut Bartolomeo Alberto Mauro Cappellari, (n. 18 septembrie 1765, Belluno, Veneto, Italia – d. 1 iunie 1846, Roma, Statele Papale), a fost papă din 1831 până la 1846.

Papa Grigore al XVI-lea
Date personale
Nume la naștere	Bartolomeo Alberto Cappellari
Născut	18 septembrie 1765[1][2][3][4][5] Belluno, Veneto, Italia
Decedat	1 iunie 1846 (80 de ani)[2][6][5][7] Roma, Statele Papale[8]
Înmormântat	Bazilica Sfântul Petru din Roma Monumento a Gregorio XVI[*][[Monumento a Gregorio XVI (funerary monument in Gregorian Chapel, Vatican City, Italy, by Luigi Amici)|​]] Cappella Gregoriana[*][[Cappella Gregoriana (chapel in St. Peter Basilica, Vatican City)|​]]
Cetățenie	Statele Papale
Religie	Biserica Catolică[9]
Ocupație	preot catolic[*]​ episcop catolic[*]​
Locul desfășurării activității	Roma Statele Papale
Limbi vorbite	limba latină[10] limba italiană[11]
Activitate
Început de pontificat	1831
Final de pontificat	1846
Predecesor	Pius al VIII-lea
Succesor	Pius al IX-lea
Semnătură
Modifică date / text

Cappellari s-a născut la Belluno la 18 septembrie, 1765, și de la o vârstă fragedă a intrat în Ordinul Camaldulenz, unde a căpătat repede reputație pentru cunoștințele sale teologice și lingvistice. În anul 1799 a publicat Il Trionfo della Santa Sede e della Chiesa contro gli assalti dei novatori, o lucrare îndreptată împotriva janseniștilor italieni, care a fost editată de mai multe ori în Italia și tradusă în mai multe limbi. În 1800 a devenit membru al Academiei Religiei Catolice fondate de Papa Pius al VII-lea (1800–23), unde a contribuit cu mai multe memorii pe teme filozofice și teologice, iar în 1805 a devenit abate de San Gregorio pe colina Caelius.

Când Pius al VII-lea a părăsit Roma în 1809, Cappellari s-a retras la Murano, în apropiere de Veneția, și în 1814, împreună cu alți câțiva membri ai ordinului său, s-a mutat din nou, de data asta la Padova; dar la scurt timp după restaurația papei în 1814 a fost rechemat la Roma, unde a fost numit succesiv vicar general al camaldolenzilor, consilier al Congregației pentru Doctrina Credinței, prefect al Propagandei și examinator al episcopilor. În martie 1825 a fost făcut cardinal de papa Leon al XII-lea (1823–29), și la scut timp după aceea a fost însărcinat cu misiunea de a realiza un concordat privind interesele catolicilor din Belgia și ale protestanților din Olanda.

Alegerea ca papă

La 2 februarie 1831 a fost ales pe neașteptate, după 64 de zile de conclav, ca succesor al papei Pius al VIII-lea (1829–30).

Grigore al XVI-lea a fost ultima persoană (până în prezent) care a fost ales papă fără să fie episcop.