Palatul Cotroceni
From Wikipedia, the free encyclopedia
Palatul Cotroceni este o reședință regală din București, care servește azi ca sediu al Președinției României. Se află în sectorul 6, pe Bulevardul Geniului nr. 1-3.[1] O parte a palatului este deschisă vizitelor publicului din 27 decembrie 1991, când a fost inaugurat Muzeul Național Cotroceni.
| Palatul Cotroceni | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 44°26′03″N 26°03′42″E |
| Localitate | București |
| Țara |  România |
| Adresa | Bd. Geniului 1-3, sector 6[1] |
| Edificare | |
| Arhitect | Paul Gottereau |
| Data începerii construcției | 1888 |
| Beneficiar | Administrația Prezidențială |
| Clasificare | |
| Cod LMI | B-II-a-A-19152 |
Modifică date / text  | |
În anul 1679 domnul Șerban Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o mănăstire. Biserica și anexele mănăstirești au fost ridicate în decurs de doi ani. Opera lui Șerban Cantacuzino a fost continuată de Constantin Brâncoveanu, care a poposit adeseori la mănăstire. În 1862 Alexandru Ioan Cuza a hotărât să utilizeze Mănăstirea Cotroceni ca reședință domnească de vară.
La începutul domniei, Principele Carol I al României primește ca reședință de vară vechile case domnești de la Cotroceni. Carol I hotărăște să construiască în incinta mănăstirii un palat, în folosința moștenitorilor Coroanei, care să-i servească drept reședință oficială în București. Planurile edificiului au fost realizate de arhitectul Paul Gottereau în stil clasic venețian. În mai 1883 se deschide Guvernului un credit de 1 700 000 de lei pentru dărâmarea vechilor case domnești și construirea palatului de la Cotroceni. Construcția a început în anul 1888. Mai târziu, arhitectul român Grigore Cerchez a reconceput aripa nordică în stil național romantic, adăugând o sală mare, cu o terasă deasupra și două foișoare cu coloane, dintre care unul era replica faimosului foișor de la Mănăstirea Hurezi.[2] Principesa Maria și Principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni în martie 1896.
În august 1916, la Palatul Cotroceni a avut loc Consiliul de Coroană, prezidat de Regele Ferdinand, în care s-a stabilit intrarea României în primul Război Mondial de partea Antantei[3].
Între anii 1949 - 1976, Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor.[4] Avariat în timpul cutremurului din 1977, lucrările de restaurare au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu.[4]
În anul 1984, la ordinul președintelui Nicolae Ceaușescu a fost demolată biserica mănăstirii, ridicată de Șerban Cantacuzino.[4]
Palatul Cotroceni a devenit după Revoluția română din 1989 reședința oficială a Președintelui României.
Cu anumite ocazii, „zile ale porților deschise”, palatul prezidential poate fi vizitat de către public.[5] Președinții Ion Iliescu și Emil Constantinescu obișnuiau să deschidă Palatul Cotroceni publicului cu ocazia zilelor lor de naștere și onomastice.[6] Președintele Traian Băsescu a deschis palatul pentru public pentru prima dată[6] în data de 18 mai 2008, cu ocazia împlinirii unui an de la referendumul care l-a confirmat în funcție.[5] Cu această ocazie palatul a fost vizitat de 20000 de persoane.[6]
Din anul 1991, corpul istoric al palatului a fost deschis vizitatorilor, devenind Muzeul Cotroceni. În 2009, după ample lucrări de restaurare, Biserica Cotroceni a fost de asemenea inclusă în traseul muzeal. [7]
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
