Remove ads
Nicolae D. Cocea (n. , Bârlad, Tutova, România – d. , Sighișoara, Mureș, România) a fost un avocat, scriitor, jurnalist, publicist român, politician comunist și mason.
| Nicolae Cocea | |
 Nicolae Cocea | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Nicolae D. Cocea |
| Născut | [1][2][3][4]  Bârlad, Tutova, România |
| Decedat | (68 de ani)[1][2][3][4] Sighișoara, Mureș, România |
| Părinți | Dumitru Cocea și Cleopatra |
| Frați și surori | Alice Cocea |
| Căsătorit cu | Florica Mille, Gina Manolescu-Strunga, Lila Stănescu |
| Copii | Dina (cu Florica), Tanți (cu Maria/Zoe Grigorescu), Ioana-Maria (cu Gina), Radu Cocea |
| Cetățenie |  România |
| Religie | Biserica Ortodoxă Română |
| Ocupație | avocat, scriitor, jurnalist, publicist, politician comunist |
| Limbi vorbite | limba română[3] |
| Partid politic | Partidul Comunist Român |
| Activitatea literară | |
| Limbi | limba franceză |
| Mișcare/curent literar | socialism |
| Subiecte | clasa muncitoare |
Modifică date / text  | |
Este fratele lui Alice Cocea și tatăl lui Tanți și al Dinei Cocea, două actrițe de succes în Franța și respectiv în România. A fost ginerele fondatorului ziarului Adevărul, marxistul Constantin Mille. Între anii 1928 și 1945 a locuit la Sighișoara.
Remove ads
Tatăl său a fost generalul de armată Dumitru Cocea, familia Cocea fiind de origine albaneză, descendenți ai serdarului Gheorghe Cocea.[5][6] Mama sa, Cleopatra, publicistă și jurnalistă, provenită dintr-o familie de mici proprietari agricoli, a avut o mare influență asupra modelării tănărului Nicolae.[6][7] În anul 1907, a participat la congresul Internaționalei a II-a Socialiste de la Stuttgart. În anul 1920 este ales deputat. În anii '20, face închisoare pentru lezmajestate. [8] Nicolae Cocea a decedat din cauza unei congestii cerebrale.[9]
Amicii URSS
Activitatea masonică
Nicolae Cocea a fost un activ francmasoni, dar nu se cunosc (încă) locul și data inițierii sale. În decembrie 1944 a făcut parte din comitetul care a convocat toți frații de la gradul 3 în sus, pentru reaprinderea luminilor Masoneriei în România. Activitatea sa masonică mai cunoscută este cea din perioada 1945-1948. În iunie 1948, este cel care îi informează pe "frați" în legătură cu intrarea în adormire a Masoneriei românești, impusă de comuniști.[10]
Remove ads
Atașat încă din tinerețe mișcării socialiste, a fost membru activ al cercului România muncitoare. De asemenea, a condus numeroase publicații legate de aceasta sau a colaborat la ele: Viața socială, Rampa, Viitorul social, Facla, Chemarea. A fost director al unor publicații aflate sub îndrumarea PCR: Era nouă, Reporter.
Având orientare de stânga, critică monarhia, oligarhia și susține cauza Răscoalei din 1907.
În 1917, la Petrograd, îl cunoaște pe Lenin, pentru care resimte o simpatie deosebită și pe care îl evocă în mod elogios, doi ani mai târziu, într-un articol din ziarul Chemarea.
Scrieri
- 1925: O rușine, pamflet prin care susține muncitorimea în perioada puternicelor valuri de proteste sociale de la începutul secolului XX
- 1931: Vinul de viață lungă, roman
- 1933: Fecior de slugă, roman ce demască burghezia
- 1935: Nea Nae
- Canalia, piesă de teatru, o adevărată satiră socială.
- Pentru un petec de negreață, București, Alcalay, 1934
În alte limbi
- A hosszú élet bora („Vinul de viață lungă”), traducere în limba maghiară de V. András János, Európa Könyvkiadó, Budapesta, 1962.[11]
Remove ads
- scoate revista "Facla" (1910)
- ziarul "L'Entante" (1917-1918)
- tipărește ziarul "Omul liber"
- redactor-responsabil "Era nouă" (1936)
- redactor-responsabil "Reporter" (1937)
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
Remove ads