Mănăstirea Ciuflea

monument arhitectural de importanță națională din Republica Moldova From Wikipedia, the free encyclopedia

Mănăstirea Ciuflea

Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron”, cunoscută colocvial ca Mănăstirea Ciuflea (istoric s-a numit Biserica Sfântul Teodor Tiron), este o mănăstire de călugărițe din Chișinău, Republica Moldova. Este un monument de arhitectură de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură din municipiul Chișinău.[2]

Mai multe informații Informații generale, Confesiune ...
Mănăstirea M. Mc. „Teodor Tiron”
Informații generale
Confesiuneortodoxă
HramSfântul Mare Mucenic Teodor Tiron
Tipmănăstire de călugărițe
ȚaraRepublica Moldova
LocalitateChișinău
Municipiu Municipiul Chișinău
CtitorAnastasie și Teodor Ciufli
Istoric
Data începerii  Modificați la Wikidata
Sfințire1858[1]
Localizare
Închide

În epoca sovietică, o bună perioadă de timp (începutul anilor '60 - sfârșitul anilor '80) lăcașul a fost singura biserică ortodoxă din Chișinău în care s-au oficiat slujbele.[3] Mănăstirea constituie un monument de arhitectură de importanță națională, fiind introdusă în ″Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău″, la inițiativa Academiei de Științe a Moldovei.[4][5]

Istoric

Thumb
Biserica Sfântul Teodor Tiron, la sfârșitul secolului al XIX-lea.[6]
Thumb
Mănăstirea Ciuflea în perioada interbelică

A fost construită la periferia de atunci a Chișinăului, numită Mălina Mică, unde orașul ajungea cu ultimele străzi.[2] Catedrala mănăstirii a fost construită între anii 1854-1858 de către de frații de origine aromână Teodor (1796-1854) și Anastasie (1801-1870) Ciufli.[7] Cei doi frați sunt înmormântați lângă zidul sudic al catedralei. Mănăstirea Ciuflea reprezintă un templu din piatră albă, cu nouă cupole au­rite. Primul paroh al sfântului lăcaș a fost protoiereul Ioan Butuc.

La 6 aprilie 1903, de Paște, în piața din fața mănăstirii a început primul pogrom de la Chișinău.[8]

În anul 1962 biserica „Sf. M. Mc. Teodor Tiron" a devenit Catedrală Episcopală, paroh fiind numit protoiereul Valentin Dumbravă. După decesul lui, în anul 1968, paroh devine protoie­reul Gheorghe Mușcinschi. În anul 1962 s-au început lucrările de reparație capitală a Catedralei, inițiatori fiind epitropii bisericești: Gordei Cotlearenco (1970-1972) și Alexandru Gurschi (1972-1990).[7] Restaurarea pic­turii murale deteriorate a efectuat-o pictorul A.I. Burbela. Pictura a fost executată în stil Vasnețov.

Thumb
Mănăstirea Ciuflea noaptea

La 17 iulie 2002, în urma cererii obștii monahale și a raportului Mitropolitului Vladimir, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a binecuvântat acordarea statutului de mănăstire. La 8 au­gust 2002, în ziua pomenirii Sf. M. Mc. și Tămăduitor Pantelimon, Mănăstirea a primit Certificatul de înregistrare Nr. 1652, eliberat de către Serviciul de Stat pentru Culte și semnat de către direc­torul Serviciului, Serghei Iațco. Prin Decret Mitropolitan, în funcția de duhovnic-administrator al mănăstirii nou-înființate a fost binecuvantat protoiereul mitrofor Teodor Roșca, care a slujit aici în calitate de chelar (1992-1994), paroh-adjunct (1994-1998) și paroh (1998-2002) al fostei Catedrale.[7] De-a lungul timpului la mănăstire au fost aduse multiple icoane, considerate făcătoare de minuni, dar și moaște ale sfinților.[7][9][10][11][12][13]

Caracteristici

Mănăstirea se află în subordinea Mitropoliei Moldovei și ține, ca și toate mănăstirile din R. Moldova, de stilul vechi. Slujbele se săvârșesc după tipicul mănăstiresc: seara și dimineața, în fiece zi.

Până în prezent, pe lânga catedrala mănăstirii, a fost finalizată construcția blocului social-administrativ al mănăstirii, care cuprinde: biserica de iarnă "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil"; chiliile pentru călugărițe și ascultătoare; Muzeul de Artă Bisericească; bucătăria; trapeza; veșmântăria; prescurăria și celelalte încăperi, necesare vieții și activității monahicești.[7]

Galerie de imagini

Referințe

Legături externe

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.