Muntele Asama
From Wikipedia, the free encyclopedia
From Wikipedia, the free encyclopedia
Muntele Asama (浅间山 Asama-yama?) este un vulcan activ complex în centrul Honshū, principala insulă din Japonia. Vulcanul este cel mai activ din Honshū.[1] Agenția de Meteorologie din Japonia clasifică Muntele Asama ca fiind de rang A.[2] Se ridică la 2568 de metri deasupra nivelului mării, pe granița dintre prefecturile Gunma și Nagano. Este unul dintre cei 100 de munți celebri din Japonia.
Muntele Asama | |
Muntele Asama în 2005. | |
Altitudine | 2.568 m |
---|---|
Localizare | prefecturile Gunma și Nagano, Japonia |
Coordonate | 36°24′0″N 138°31′0″E |
Roci | Pleistocenul târziu - Holocen |
Ultima erupție | 2 februarie 2009 |
Tip | stratovulcan |
Poziția muntelui Asama | |
Localizare pe hartă | |
Modifică date / text |
Muntele Asama se află la conjuncție dintre „Arcul Izu-Bonin-Mariana” și „Arcul Japonez de nord-est”.[1] Muntele este construit din roci vulcanice non-alcaline mafice și piroclastice datând din Pleistocenul târziu până la Holocen.[3] Tipul de rocă principal este andezitul și dacitul.[4]
Oamenii de știință de la Universitatea din Tokyo și Universitatea Nagoya au finalizat primul experiment imaginistic al interiorului vulcanului în aprilie 2007. Prin detectarea particulelor sub-atomice numite „miuoni” ce au trecut prin vulcan, după ce au sosit din spațiu, oamenii de știință au fost capabili de a construi treptat o imagine a interiorului, crearea de imagini ale cavităților prin care lava trecea adânc în interiorul vulcanului.[5]
Versantul estic are o stație de observare a vulcanului condusă de Universitatea din Tokyo.
Caracteristicile geologice ale acestui vulcan activ sunt monitorizate cu ajutorul seismografelor și camerelor video poziționate strategic.[6] Oamenii de știință au constatat o serie variată a texturii în cenușa, care a fost depusă în regiune în timpul erupțiilor de serie, de la erupția Tennin din 1108.[7]
Erupțiile istorice din Japonia ale Muntelui Asama: 2009, 2008, 2004, 2003, 1995, 1990, 1983, 1982, 1973, 1965, 1961, 1958–59, 1953–55, 1952, 1952, 1950–51, 1949, 1947, 1946, 1944–45, 1938–42, 1935–37, 1934, 1934, 1933, 1931–32, 1930, 1929, 1929, 1927–28, 1924, 1922, 1920–21, 1919, 1918?, 1917, 1916, 1915, 1914, 1909–14, 1908, 1908, 1907, 1907, 1906, 1905?, 1904, 1903, 1902, 1902, 1900–01, 1899, 1899, 1894, 1889, 1879, 1878?, 1875, 1869, 1815, 1803, 1803, 1783, 1779?, 1777, 1776, 1769, 1762, 1755, 1754, 1733, 1732, 1731, 1729, 1729, 1728, 1723, 1723, 1722, 1721, 1720, 1719, 1718, 1717, 1711, 1710, 1708–09, 1706, 1704, 1703, 1669, 1661, 1661, 1660, 1659, 1658, 1657, 1656, 1655, 1653, 1652, 1651, 1650?, 1649, 1648, 1648, 1647, 1645, 1644, 1609, 1605, 1604, 1600, 1598, 1597, 1596, 1596, 1595?, 1591, 1590, 1532, 1528, 1527, 1518, 1427?, 1281, 1108, 887, 685.[6]
Notă: Datele de erupții prezentate în acest articol apar în caractere cursive aldine (bold italics).
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.