Românii au avut din toate timpurile o multitudine de obiceiuri, basme și poeme referitoare la dragoste, credință, regi, prințese și vrăjitoare. Etnologii, poeții, scriitorii și istoricii au încercat de secole să colecționeze și să păstreze basmele, poemele, baladele, dar și să descrie cât mai bine posibil obiceiurile și tradițiile legate de diferite evenimente din an. Tradițiile legate de perioade fixe din an sunt colindele - de Crăciun, sorcova - de Anul Nou sau mărțișorul, obicei legat de venirea primăverii sărbătorită pe 1 martie. Alte obiceiuri presupuse a avea origini pre-creștine, ca Paparuda, ritualul de evocare a ploii vara, sau teatrul folcloric cu măști sau Ursul și Capra din iarnă.
| Cultura României |
| Arte |
| Tradiții |
|
Bucătăria |
| Artiști |
| Monumente |
Probabil cel mai mare colecționar de basme din folclor a fost nuvelistul și povestitorul Ion Creangă, care, printr-un limbaj foarte pitoresc, a dat viață unor povești acum clasice, ca Harap Alb sau Fata babei și fata moșneagului. De asemenea, poetul Vasile Alecsandri a publicat cea mai de succes variantă a baladei Miorița, un poem trist, filozofic, centrat în jurul unei intrigi simple: complotul a doi ciobani de a-l omorî pe un al treilea din cauza invidei ce i-o poartă pe starea materială. Alt editor prolific de basme preluate din folclor a fost Petre Ispirescu, care, în secolul XIX a publicat un număr impresionant de volume conținând un număr larg de nuvele scurte și basme din mitologie. Ele sunt centrate în jurul unor personaje populare asemeni lui Făt-Frumos, prințesa Ileana Cosânzeana, monștrii Zmeu sau Căpcăun, dragonul Balaur sau creaturi fantastice ca buna Zână și malefica Muma Pădurii.
Ființe fabuloase
De-a lungul timpului, mitologia românească a dat naștete mai multor ființe și creaturi legendare ce, depinzând de caracter, pot avea multe trăsături cu altele dintr-o mitologie diferită. De exemplu, balaurul se găsește și în alte mitologii, de cele mai multe ori cu interpretari diferite.
- Balaur
- Blajinii[1]
- Calul năzdrăvan
- Căpcăun
- Corcoaia
- Iele
- Luceafăr
- Moroi
- Muma Pădurii
- Pasărea Măiastră
- Pricolici
- Samca
- Sâmedru[2][3][4]
- Sânziene
- Sânicoară
- Scorpie
- Spiriduș
- Solomonar
- Stafie
- Strigoi
- Știma Apelor
- Uriaș
- Ursitoare
- Vasilisc
- Vâlva Munților
- Vârcolac
- Zână
- Duh
- Sfânta Duminică
- Sfânta Vineri
- Sfânta Miercuri
- Zgripsor
- Zmeu
- Zorilă
- Murgilă
- Miazănoapte
- Stea-logostea (o stea vorbitoare)
Eroi
- Baba Dochia
- Stan Pățitu
- Ivan Turbincă
- Făt-Frumos
- Călin Nebunul
- Greuceanu
- Iana Sânziana
- Ileana Cosânzeana
- Iovan Iorgovan
- Păcală
- Bulă
- Pintilie Călătorul[5]
- Prâslea
- Harap Alb
- Împăratul Roșu
- Tândală
Sărbători și ritualuri
Mituri
- Miorița (mitul existenței pastorale)
- Meșterul Manole (mitul estetic)
- Roman și Vlahata
- Traian și Dochia (mitul etnogenezei românilor)
- Zburătorul (mitul erotic)
Vezi și
Note
Lectură suplimentară
Legături externe
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
