Mathilda May

Mathilda May (de fapt Karima Mathilda Haim; n. 8 februarie 1965, Paris) este o actriță franceză.

Mathilda May
Mathilda May la Cannes 2010
Date personale
Nume la naștere	Karima Mathilda Haïm
Născută	8 februarie 1965 (60 de ani)[1][2][3][4] Saint-Ouen, Région parisienne, Franța
Părinți	Victor Haïm
Căsătorită cu	Gérard Darmon[*]​ (1994–1999)
Cetățenie	Franța
Ocupație	actriță de televiziune[*]​ actriță de film cântăreață regizoare[*]​
Limbi vorbite	limba franceză[5]
Alma mater	Conservatorul din Paris
Alte premii
César pentru cea mai promițătoare actriță (1988) Prix Romy Schneider[*][[Prix Romy Schneider (award)|​]] (1989) Ofițer al Ordinului Artelor și Literelor[*]​ (2023)
Prezență online
cont X Internet Movie Database Myspace
Modifică date / text

Date biografice

Mathilda May este fiica unei balerine scandinave, tătăl ei fiind un scenarist de origine greco-turcă. May studiază 10 ani balet, începând cariera de actriță la vârsta de 18 ani. Pentru rolul ei jucat în filmul Nemo, i se acordă ca tânără speranță, premiul Romy-Schneider. Prin anii 1980 ea este considerată ca cea mai bună descoperire a cinematografiei franceze, jucând în filme regizate de Claude Chabrol și Werner Herzog. Ea a mai încercat pe o perioadă scurtă, să cânte muzică Jazz.

Filmografie

• 1984 : Nemo, de Arnaud Sélignac
• 1985 : Les Rois du gag, de Claude Zidi
• 1985 : Lifeforce (Forța vieții), de Tobe Hooper
• 1986 : Letters to an Unknown Lover, de Peter Duffell
• 1987 : La Vie dissolue de Gérard Floque, de Georges Lautner
• 1987 : Le Cri du hibou, de Claude Chabrol
• 1988 : La Passerelle, de Jean-Claude Sussfeld
• 1988 : Trois places pour le 26, de Jacques Demy
• 1991 : Naked Tango, de Leonard Schrader
• 1991 : Cerro Torre, le cri de la roche (Cerro Torre: Schrei aus Stein), de Werner Herzog
• 1991 : Becoming Colette, de Danny Huston
• 1992 : Toutes peines confondues, de Michel Deville
• 1992 : Isabelle Eberhardt, de Ian Pringle
• 1994 : Le Voleur et la menteuse, de Paul Boujenah
• 1994 : Grosse Fatigue, de Michel Blanc
• 1994 : La Lune et le téton (La Teta y la luna), de Bigas Luna
• 1996 : Celluloide, de Carlo Lizzani
• 1997 : Le Chacal, de Michael Caton-Jones
• 1999 : Entrevue, de Marie-Pierre Huster (scurt-metraj)
• 2000 : Là-bas... mon pays, de Alexandre Arcady
• 2004 : Love Express, de Elena Hazanov
• 2007 : New Délire de Eric Le Roch
• 2007 : La Fille coupée en deux de Claude Chabrol

Discografie

• Mathilda May (Columbia, 1992)
• Joy Of Love (Columbia, 1992)
• If you Miss (Columbia, 1993)