pictor român From Wikipedia, the free encyclopedia
Marin Petre Constantin, nume la naștere, Constantin Petre (n. , Bungetu, România – d. , Bungetu, Văcărești, Dâmbovița, România) a fost un pictor român, profesor de pictură și desen.
Marin Petre Constantin | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1] Bungetu, România |
Decedat | (91 de ani) Bungetu, Văcărești, Dâmbovița, România |
Părinți | Gheorghe Petre, Rada Petre |
Cetățenie | România |
Ocupație | pictor |
Limbi vorbite | limba română |
Activitate | |
Domeniu artistic | pictură |
Studii | Universitatea Națională de Arte București |
Pregătire | Camil Ressu, Ion Marșic, Jean Alexandru Steriadi, George Matei Cantacuzino, Nicolae Dărăscu |
Profesor pentru | Vasile Popa, Mihai Șerbănescu, Cicerone Ciobanu |
Mișcare artistică | postimpresionism |
Modifică date / text |
Născut la 13 septembrie 1925,[2] în satul Bungetu-Brătești din județul Dâmbovița, România, Marin Petre Constantin a urmat cursurile Liceului Comercial din Târgoviște (între 1941–1945). Remarcat pentru talentul său în domeniul artelor plastice, a fost îndrumat spre Școala Superioară de Arte din București, de către profesorul său de desen din liceu, Mihail Gheorghiu, și de artistul Vasile Blendea.[3]
Între 1945–1954 a urmat cursurile Institutului Național de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, București, unde i-a avut ca maeștri pe Ion Marșic, George Matei Cantacuzino, Jean Alexandru Steriadi, Nicolae Dărăscu și Camil Ressu. Alături de George Matei Cantacuzino, a pictat primele peisaje citadine en plein air, în cartiere vechi din București. Între 1952-1954 a beneficiat de bursa republicană „Ion Andreescu”. După o întrerupere de câțiva ani (pentru satisfacerea stagiului militar și din cauza unor probleme de sănătate), a absolvit studiile universitare în anul 1954, la clasa profesorului Camil Ressu și a susținut Examenul de stat executând ca lucrare de diplomă compoziția „Nu trageți”,[4] aflată în prezent la Muzeul Național de Artă al României. Cu aceeași pictură („Nu trageți”, 159,5/227 centimetri) a participat în 1954 la Expoziția Anuală de Stat a Artelor Plastice, lucrarea fiindu-i achiziționată de Muzeul Național de Artă al României.
În 1955 devine membru Uniunea Artiștilor Plastici din România.
Din anul 1965, s-a stabilit la Târgoviște,[5] oraș ale cărui străzi și case vechi devin atelierul său de pictură. În perioada 1971–1983, a fost profesor de pictură și desen la Școala Populară de Artă din municipiul Târgoviște.
A creat numeroase opere de artă plastică, multe dintre ele fiind încadrate de criticii de specialitate în curentul postimpresionist.[6]
Este reprezentat cu lucrări de artă, în muzee (Muzeul Național de Artă al României din București, Muzeul de Artă din Târgoviște, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” Râmnicu Sărat și în colecții particulare în țară și în străinătate (Franța, Spania, Grmania, Olanda, S. U. A., Estonia).
În anul 1992, obține premiul U. A. P. la bienala concurs de artă plastică „Gheorghe Petrașcu”.
Marin Petre Constantin a decedat la 17 martie 2017,[7] în satul său natal (Bungetu-Brătești, Dâmbovița), la vîrsta de 91 de ani. În memoria sa, o stradă din municipiul Târgoviște îi poartă numele.[5]
1) „În Marin Petre Constantin, personal văd – și nu numai eu, ci și alții au spus aceeași părere – un artist de rasă. Aș putea face o oarecare apropiere cu Andreescu în acea strălucire a pastei pe care o pune, ceea ce nu chiar la fiecare pas se întâlnește”.Alexandru Ciucurencu (Fondul documentar al U. A. P. – martie 1955 – Cuvânt la Plenara secției de pictură din 17 –18 martie 1955).
2) „(...) portretul bătrânului țăran cu coasa în mână, veteran al războiului pentru independență, înfățișat încercând să oprească masacrul printr-un gest monumental, ajunge să sugereze caracterul de epopee al mișcărilor țărănești din 1907 și să emoționeze. Atmosfera saturată de dramatism este sugerată în bună măsură de cerul sub care se desfășoară conflictul. Pictorul demonstrează odată cu o justă orientare și o simțire autentică. Dragostea pe care a resimțit-o pentru țăranii răsculați în 1907 s-a oglindit și în tensiunea dramatică care caracterizează (...) întreaga lucrare. Autorul însuși a demonstrat în felul acesta propria sa tensiune dramatică, garanție a unor succese viitoare.” Eugen Schileru (Expoziția Anuală de Stat, 1954).
3) „An de an se afirmă în manifestările expoziționale ale filialei sau cenaclului Ploiești și Târgoviște, precum și în cele câteva expoziții personale – în care aduce și lucrări cu tematică socială, cum este de pildă compoziția „Răzvad, 1907”, realizate anume pentru muzeul Târgoviștei. Pictează, de asemenea, cu o evidentă preocupare pentru monumentalizarea personajelor, portrete sobre, uneori alegorice, întrucâtva cu caracter simbolic. Stabilit la Târgoviște din anul 1965, pe bună dreptate s-ar putea spune că pictorul Marin Petre Constantin a devenit pictorul fostei cetăți de scaun a Țării Românești, ale cărei șantiere devin pentru el un adevărat atelier de pictură. Cu evident lirism cu luminoase accente cromatice, făcând apel cu predilecție la ocruri coloarte, iar alteori cretoase, la subtile violeturi și rozuri, cărora le adaugă după caz culoarea locală, el se oprește la aspecte pitorești, consemnând în toate anotimpurile aspecte ce pot fi lesne identificate. Urmărește să surprindă o anume atmosferă specifică orașului, adăugându-i firesc starea sa de spirit, sentimentul nostalgic pentru ceea ce dispare, dar și de încântare pentru frumusețile arhitecturale ale urbei.
Peisajelor predominante numeric, li se adaugă tablourile cu flori, de o remarcabilă prospețime cromatică, elogiu generoasei vitalități ale naturii, ca și câteva portrete de bună ținută artistică, vădindu-i certa înzestrare pentru acest gen major al artei, adevărată piatră de încercare a măiestriei, în care Marin Petre Constantin se dovedește încă o dată stăpân pe mijloacele sale de expresie.” Marin Mihalache (Catalog expoziție – Galeria Eforie, nr. 4-6, București, iulie 1982)
1958 – Sala „Nicolae Cristea”
1982 – Galeria „Eforie”[8]
2017 – Cercul Militar Național - Galeria Artelor[9]
1964, 1972, 1973, 1974, 1975, 1980, 1982, 1984 – Casa de Cultură a Sindicatelor, Biblioteca Județeană
2017 – Muzeul de Istorie Dâmbovița din Târgoviște[10]
2023 – Muzeul de Istorie Dâmbovița – Târgoviște, lansare Jurnal–Album, „Jurnalul unui pictor”, vol. I (1944–1976), editura Zven, Târgoviște, 2023.
Participă la expoziții centrale și regionale, anuale și bienale în București, Ploiești, Târgoviște, Arad, Craiova.
București: 1951, 1953, 1954, 1960, 1962, 1968, 1970, 1971, 1972, 1975, 1976, 1977, 1983, 1993 – Sala „Dalles”, Galeria „Căminul Artei”.
Târgoviște: 1971, 1972, 1973, 1974, 1981, 1983, 1985, 1987, 1991, 1992, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 1999, 2001, 2004 – Biblioteca Județeană, Casa de Cultură a Sindicatelor, 2019 – Muzeul de Istorie Dâmbovița, Târgoviște.
Hunedoara: 2019 – Galeria de Arte
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.