Remove ads
Maria Alexandrescu Vianu (n. , București, România) este un istoric al artei antice și arheolog român. Este expert acreditat al Ministerului Culturii pentru arheologie - sculptură greacă și romană[1].
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Maria Alexandrescu Vianu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | (84 de ani)  București, România |
| Părinți | Tudor Vianu Elena Vianu |
| Frați și surori | Ion Vianu |
| Căsătorită cu | Petre Alexandrescu |
| Copii | Vlad Alexandrescu |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | universitară[*] |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Maria Alexandrescu Vianu s-a născut ca fiică a lui Tudor Vianu (1897-1964), estetician, critic și istoric literar, filosof și traducător, profesor la Universitatea din București, și a Elenei Vianu (1911-1965), istoric al literaturii franceze și traducător, conferențiar la Catedra de Franceză a Universității din București. În 1960 s-a căsătorit cu Petre Alexandrescu (1930-2009), arheolog, directorul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” (1990-1999). Au avut împreună un fiu, pe Vlad Alexandrescu.
A urmat Liceul „I.L. Caragiale” din București, apoi, între anii 1958 și 1963, Facultatea de Istorie a Universității din București, specialitatea Istorie antică și arheologie. După absolvirea Facultății, a lucrat, ca muzeograf, la Muzeul Național de Artă al României Arhivat în , la Wayback Machine., apoi, de la întemeiere, în 1965, ca cercetător, la Institutul de Studii Sud-Est Europene. Din 1987 lucrează ca cercetător științific principal în Sectorul de Arheologie greco-romană și epigrafie al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române. Activează și ca profesor asociat la UNArte (2001 – 2004) și Universitatea „Ovidius” din Constanța (2005 – 2008). Este membru onorific al Institutului de Studii Sud Est Europene.
În anul 1983, a obținut titlul științific de Doctor în istorie, cu teza "Stelele funerare din Moesia Inferior", sub conducerea științifică a prof. dr. acad. Dionisie M. Pippidi.
A susținut conferințe la universitățile din Zürich, Basel, Geneva, Lausanne, Berna, Athena (Ecole Française d'Athènes), Athena, Paris-Sorbona, Berlin (Deutsches Archäologisches Institut), Kiel, Roma (Accademia di Romania), Sofia. A fost cadru didactic asociat al Universității „Ovidius din Constanța (2005-2008) și al Universității Naționale de Arte din București (2001-2004). Este conducător de doctorat, specialitatea istorie, în cadrul Academiei Române și membru al Societății Române de Studii Clasice.[2]
Incepând din 2015, se dedică și picturii sub numele de Maria Vianu. Are 5 expoziții personale și una de grup în Franța.
Remove ads
Istoric al artei grecești din bazinul Mării Negre[3], al artei provinciale romane de la Dunărea de Jos și din Balcani, istoric al religiilor grecești și romane din bazinul Mării Negre. A susținut conferințe având ca teme istoria artei și religiei greco-romane la universități de prestigiu din Zürich, Basel, Geneva, Lausanne, Berna, Atena, Paris-Sorbona, Berlin, Kiel, Accademia di Romania din Roma, Sofia. A publicat articole și studii de specialitate în publicații precum „Pontica”, „Dacia”, „Studii Clasice”, „Cercetări de istorie și civilizație sud-est europeană”, „SCIVA”, „Dialogues d’histoire ancienne”, „Revue des études sud-est européennes”, „Archäologischer Anzeiger”, „Bulletin de Correspondance Héllenique”, „Jahrbuch des Deutschen Archäologischen Instituts”.
Remove ads
Volume
- Die Steinskulptur von Histria, in Petre Alexandrescu u. Wolfgang Schuller (Hrsg.): Histria. Eine Griechenstadt an der rumänischen Schwarzmeerküste (Konstanz, 1990), p. 179-233;
- Histria IX : Les statues et les reliefs en pierre (București-Paris, 2001);
- Histria VII: La zone sacrée d'époque grecque (fouilles 1915-1989), (Petre Alexandrescu ) (București, Paris, 2005), Les statuettes et les reliefs en terre cuite in Petre Alexandrescu, Histria VII : La zone sacrée d'époque grecque (fouilles 1915-1989), p. 486-513.
- Une cité antique à travers ses sculptures. La sculpture en pierre à Tomis à l^époque du Principat (Ier-IIIe siècles). BIESEE vol. 22, 2022. (volum premiat cu premiul Zappas al Association des Etudes Grecques, Paris 2024).
Studii și articole
- Un sarcophage mithriaque au Musée d’histoire de Galatzi, Revue des études sud-est européennes, 5, 1967, 1-2, p. 229-233.
- Les sarcophages romains de la Dobroudja, Revue des études sud-est européennes, 8, 1970, 2, p. 269-318.
- Un portret roman din nordul Dobrogei, Pontica 3, 1970, p. 379-382.
- Contribution à une classification des stèles funéraires de la Mésie Inférieure, Dacia, 17, 1973, p. 217-241.
- Les stèles funéraires de la Macédoine romaine, Dacia, 19, 1975, p. 183-200.
- Cu privire la stelele funerare din Dacia Inferior, SCIV, 3, 1977, p. 375- 389.
- Le banquet funéraire sur les stèles de la Mésie Inférieure, schémas et modèles, Dacia, 21, 1977, p. 139-167.
- Le relief de la stèle du „Captor Decebali”, Revue des études sud-est européennes, XIII, 1975, p. 595-598.
- Sur la chronologie de la stèle de Quintus Philippicus, in Epigraphica, Travaux dédiés au VII-e Congrès d’épigraphie grecque et latine, București, 1977, p. 65-68; = Arheologija, Sofia, 1, 1979, p. 37-42.
- Le programme iconographique du Monument d’Adamclissi, Dacia, 23, 1979, p. 123-129.
- Sur la diffusion du culte de Cybèle dans le Bassin de la Mer Noire à l’époque archaïque, Dacia, 24, 1980, p. 261-265.
- Eroizarea tracă, SCIVA, 3, 1980, p. 355-363.
- Remarques sur l’héroïsation thrace, Dialogues d’histoire ancienne, Besançon, 6, 1980, p. 101-113.
- Conceptul de “arta militara”, SCIVA, 33, 2, 1982, p. 209-216.
- Pentru o sociologie a artei de la Tomis, Tomis, august, nr. 8 (258), anul XXVI.
- Les stèles funéraires de la Mésie Infèrieure, Dacia, 29, 1985, p. 57-79.
- Les reliefs à stratèges de Messambria, Studii Clasice, 24, 1986, p. 99-107.
- Monumente timpurii romane la Dunărea de Jos, in Cercetări de istorie și civilizație sud-est europeană, vol. III, 1986, București, 1987, p. 8-15.
- Portrete romane în colecții românești (I), Studii Clasice, 25, 1988, p. 35-43.
- Portrete romane în colecții românești (II), Studii Clasice, 26, 1989, p. 81-85.
- O posibila nouă genealogie a familiei lui Hippolochos de la Histria, SCIVA, 3, 1988, p. 275-280.
- La sculpture en pierre à Istros (I), Revue des Etudes Sud-Est Européennes, 25, 1, 1987, p. 51-60.
- La sculpture en pierre à Istros (II), Revue des Etudes Sud-Est Européennes, 25, 2, 1987, p. 135-149.
- La sculpture en pierre à Istros (III), Revue des Etudes Sud-Est Européennes, 25, 3, 1987, p. 225-237.
- Notes de prosopographie histrienne : la famille d’Hippolochos, fils de Théodotos,in Mélanges P. Lévêque, Bordeaux, vol. 1987, p. 1-5.
- Un portrait romain au Bas Danube, in Festschrift N. Himmelmann, 1990, p. 467-471.
- Nouveaux documents concernant le culte de Cybèle à Istros, Dacia, 1990, p. 219-222.
- Pour une nouvelle datation de la statue drapée de Tomis, Archäologischer Anzeiger, 3, 1992, p. 453-467.
- M. Sutzu, colectionar, SCIVA, 2, 1992, p. 127-138.
- Trois statuettes syro-phéniciennes archaïques à Histria, Il Mar Nero, 1, 1994, p. 137-144.
- Cronologia și tipologia teracotelor arhaice descoperite la Histria, Pontica, 33-34, 2000-2001, p. 199-210.
- Un portrait romain de Herennia Etruscilla, Dacia, 37, 1993, p. 279-285.
- Tropaeum Traiani. L’ensemble commémoratif d’Adamclissi, Il Mar Nero, 2, 1995-1996, p.145-188.
- Portraits romains dans les collections de Bucarest, Jahrbuch des Deutschen Archäologischen Instituts, 110, 1995, p. 277-365.
- Le culte d’Aphrodite orientale dans le bassin de la Mer Noire à l’époque grecque, Bulletin de Correspondance Héllenique, 1, 1997, p. 15-32.
- Une alternative à l’identification de la statue colossale d’Istros, in Civilisations grecques et culture périphériques, Hommage à Petre Alexandrescu à son 70e anniversaire, București, 2000, p. 274-282.
- Présences nord-syriennes et chypriotes en Mer Noire à l’époque archaique, Ancient West and East, Leiden, vol. 3, no. 1, 2004, p. 78-100.
- Mihail C. Soutzou, le collectionneur, in Kypriaka in Romania, ed. V. Karageorgis, Leventis Foundation, Nicosia, 2006.
- Unele observații cu privire la mormântul G 20 de la Callatis, Orgame, Supplementa 1, București, 2006, p. 207-224.
- La propagande impériale aux frontières de l’Empire romain, Tropaeum Traiani, Dacia, 50, 2006, p. 207-235.
- Sur les mystères dionysiaques à Tomis, Dacia, 51, 2007, p. 221-227.
- Ateliere sculpturale în Dobrogea romană (I), SCIVA, 58, 1-2, 2007, 55-60.
- O lekane din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța aparținând « grupului de la Viena ». Pictorul de la Callatis-Laurion, Pontica, 40, 2007, p. 101-109.
- Atelierele de sculptură din Moesia Inferior. 2. Relațiile cu Bithynia, SCIVA, 59, 2008.
- Tezaurul de sculpturi de la Tomis, inventarul de cult al unui templu, Dacia, 2008.
- Statue de culte de Dionysos à Istros, Caietele ARA, 5, 2013
- Considérations sur le culte d'Aphrodite à Histria, Il Mar Nero, VIII, 2010/2011, p. 23-38.
- Un support de table avec une représentation figurée à Tomis, Caietele ARA, Arhitectura, Restaurare, Arheologie, 6 (2015) è. 25- 37.
- Les monuments de propagande impériale sur le bas Danube : Tropaeum Traiani',
- L'art dans les colonies de la côte ouest du Pont Euxin, Pontica 47 ( 2014), Supplementum III, p. 167- 177.
- Considérations sur le culte d’Aphrodite à Histria, iI Mar Nero, 8, 2010- 2011, p. 23- 39.
- Y-a-t-il une narration sur le trophée d’Adamclisi ? Actes du Colloque de Perpignan, 2015
- 'Les monuments de propagande impérial sur le Bas Danube: Tropaeum Traiani, dans le volume Actes du colloque de Perpignan 2018.
- Un vas uitat și redescoperit, Pontica LII, Supplementum 6 Varia epigraphica et archaeologica. Volume dédié à la mémoire de Maria Barbulescu. Un relief funéraire, Caiete ARA 11, 2020, p. 125 ‘ 134.
Traduceri
- J. Boardmann, Grecii de peste mări, București, 1988, (în colaborare cu Petre Alexandrescu)
Ediții
- Scrisori către T. Vianu, vol. I, II, III, București, Editura Minerva, 1994, 1995, 1997 (în colaborare cu Vlad Alexandrescu).
Remove ads
- Histria IX : Les statues et les reliefs en pierre (București-Paris, 2001):
- Ancient West and East, 1, 1, 2002, p. 195 (John Boardman);
- Gnomon 76, 1, 2004, p. 87 sq. (Sven Conrad).
- Une cité antique à travers ses sculptures. La sculpture en pierre à Tomis à l^époque du Principat (Ier-IIIe siècles). BIESEE vol. 22, 2022.
- Caiete ARA. Arhitectură. Restaurare.Arheologie. 15, 2024, p.205-206.(Florina Panait Bîrzescu)
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
Remove ads