Limba groenlandeză

Groenlandeza (kalaallisut) este o limbă eschimo-aleută cu aproximativ 57.000 de vorbitori,^[1][2] în majoritate inuiți groenlandezi din Groenlanda. Ea este strâns înrudită cu limbile inuite din Canada, cum ar fi inuktitut.

Limba groenlandeză kalaallisut Kalaallisut
Număr de vorbitori	56.200
Sistem de scriere	Greenlandic alphabet[*][[Greenlandic alphabet (alphabet used for Greenlandic alphabet)|​]] Kleinschmidt orthography[*][[Kleinschmidt orthography (Latin-script based writing system used for Greenlandic from 1851-1973)|​]] Scandinavian Braille[*][[Scandinavian Braille (braille alphabet used for the languages of the mainland Nordic countries)|​]]
Clasificare
Limbi eschimo-aleute Inuit–Yupik⁠(d) Limba inuit groenlandeză
Statut oficial și codificare
Organ de reglementare	Oqaasileriffik[*][[Oqaasileriffik |​]]
ISO 639-1	kl
ISO 639-2	kal
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect)	kal
Răspândire în lume
Puteți vizita Wikipedia în groenlandeză.
Această pagină poate conține caractere Unicode
Modifică date / text

Varianta principală, kalaallisut sau groenlandeza vestică, a devenit limba oficială a teritoriului autonom al Groenlandei în iunie 2009; aceasta a fost o decizie adoptată de Naalakkersuisut (guvernul Groenlandei) pentru a consolida statutul limbii autohtone în competiție cu limba colonială, daneza.^[3] Era vorbită în 2014 de aproximativ 45.000 de persoane.^[2] A doua variantă este tunumiit oraasiat sau groenlandeza estică, vorbită de aproximativ 3.000 de persoane.^[2] Limba thule inuit din Groenlanda, groenlandeza nordică sau eschimosa polară, este un dialect recent al limbii inuktitut, vorbit de circa 750 de persoane.^[2] Ultimele două dialecte diferă în mod considerabil de groenlandeza vestică.^[2]

Ortografie

Exemplu de text în limba groenlandeză

Inuit tamarmik inunngorput nammineersinnaassuseqarlutik assigiimmillu ataqqinassuseqarlutillu pisinnaatitaaffeqarlutik. Silaqassusermik tarnillu nalunngissusianik pilersugaapput, imminnullu iliorfigeqatigiittariaqaraluarput qatanngutigiittut peqatigiinnerup anersaavani.

„Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de celelalte în spiritul fraternității.” (Articolul 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului)

Note

1. „Inuktitut, Greenlandic”, Ethnologue, accesat în 28 octombrie 2019
2. Anja Arnhold, „Prosodic structure and focus realization in West Greenlandic”, în vol. Sun-Ah Jun (ed.), Prosodic Typology II: The Phonology of Intonation and Phrasing, Oxford University Press, 2014, p. 216.
3. Barry Turner (ed.), The Statesman's Yearbook 2012: The Politics, Cultures and Economies of the World, Palgrave Macmillan, Houndmills, Basingstoke, Hampshire, 2011, p. 404.

Lectură suplimentară

Bittner, Maria (1987). „On the Semantics of the Greenlandic Antipassive and Related Constructions” (PDF). International Journal of American Linguistics. 53 (2): 194–231. doi:10.1086/466053. Arhivat din original (PDF) la 6 iunie 2011.

Bittner, Maria (1995). „Quantification in Eskimo”. În Emmon W. Bach. Quantification in natural languages. 2. Springer. ISBN 978-0-7923-3129-2.

Bittner, Maria (2005). „Future discourse in a tenseless language”. Journal of Semantics. 12 (4): 339–388. doi:10.1093/jos/ffh029.

Bjørnum, Stig (2003). Grønlandsk grammatik (în daneză). Atuagkat. ISBN 978-87-90133-14-6.

Fortescue, Michael (1980). „Affix Ordering in West Greenlandic Derivational Processes”. International Journal of American Linguistics. 46 (4): 259–278. doi:10.1086/465662. JSTOR 1264708.

Fortescue, Michael (1984). West Greenlandic. Routledge. ISBN 978-0-7099-1069-5.

Fortescue, Michael (1991). „Switch reference anomalies and 'topic' in west greenlandic: A case of pragmatics over syntax”. În Jef Verschueren. Levels of Linguistic Adaptation: selected papers of the International Pragmatics Conference, Antwerp, August 17–22, 1987, volume II. Philadelphia: John Benjamins. ISBN 978-1-55619-107-7.

Fortescue, Michael (1991). Inuktun: An introduction to the language of Qaanaaq, Thule. Institut for Eskimologi, Københavns Universitet. ISBN 978-87-87874-16-8.

Fortescue, Michael & Lise Lennert Olsen (1992). „The Acquisition of West Greenlandic”. În Dan Isaac Slobin. The Crosslinguistic study of language acquisition, vol 3. Routledge. pp. 111–221. ISBN 978-0-8058-0105-7.

Fortescue, Michael (1993). „Eskimo word order variation and its contact-induced perturbation”. Journal of Linguistics. 29 (2): 266–289. doi:10.1017/S0022226700000335. JSTOR 4176235.

van Geenhoven, Veerle (1998). Semantic incorporation and indefinite descriptions: semantic and syntactic aspects of noun incorporation in West Greenlandic. Stanford: CSLI Publications. ISBN 978-1-57586-133-3.

van Geenhoven, Veerle (2002). „Raised Possessors and Noun Incorporation in West Greenlandic”. Natural Language & Linguistic Theory. 20 (4): 759–821. doi:10.1023/A:1020481806619.

Goldbach, Ib; Thyge Winther-Jensen (1988). „Greenland: Society and Education”. Comparative Education. 24 (2, Special Number (11)): 257–266. doi:10.1080/0305006880240209.

Grønlands sprognævn (1992). Icelandic Council for Standardization. Nordic cultural requirements on information technology. Reykjavík: Staðlaráð Íslands. ISBN 978-9979-9004-3-6.

Hayashi, Midori & Bettina Spreng (2005). „Is Inuktitut tenseless?” (PDF). În Claire Gurski. Proceedings of the 2005 Canadian Linguistics Association Annual Conference. 2005 CLA Annual Conference. Arhivat din original (PDF) la 8 ianuarie 2010. Accesat în 10 ianuarie 2010.

Iutzi-Mitchell, Roy D.; Nelson H. H. Graburn (1993). „Language and educational policies in the North: Status and Prospectus report on the Eskimo–Aleut languages from an international symposium”. International Journal of the Sociology of Language. 1993 (99): 123–132. doi:10.1515/ijsl.1993.99.123.

Jacobsen, Birgitte (2000). „The Question of 'Stress' in West Greenlandic:An Acoustic Investigation of Rhythmicization, Intonation, and Syllable Weight”. Phonetica. 57 (1): 40–67. doi:10.1159/000028458. PMID 10867570.

Kappel Schmidt, Bodil (2003). „West Greenlandic Antipassive”. Nordlyd. Proceedings of the 19th Scandinavian Conference of Linguistics. 31 (2): 385–399. Arhivat din original la 2 decembrie 2008. Accesat în 10 ianuarie 2010.

Mahieu, Marc-Antoine & Nicole Tersis (2009). Variations on polysynthesis: the Eskaleut languages. Typological studies in language, 86. John Benjamins. ISBN 978-90-272-0667-1.

Malouf, Robert (1999). „West Greenlandic noun incorporation in a monohierarchical theory of grammar” (PDF). În Gert Webelhuth; Andreas Kathol; Jean-Pierre Koenig. Lexical and Constructional Aspects of Linguistic Explanation. Studies in constraint-based lexicalism. Stanford: CSLI Publications. ISBN 978-1-57586-152-4. Arhivat din original (PDF) la 12 iulie 2003. Accesat în 28 octombrie 2019.

Mennecier, Philippe (1995). Le tunumiisut, dialecte inuit du Groenland oriental: description et analyse. Collection linguistique, 78 (în franceză). Société de linguistique de Paris, Peeters Publishers. ISBN 978-2-252-03042-4.

Mithun, Marianne (1984). „The evolution of noun incorporation”. Language. 60 (4): 847–895. doi:10.2307/413800. JSTOR 413800.

Mithun, Marianne (1986). „On the nature of noun incorporation”. Language. 62 (1): 32–38. doi:10.2307/415599. JSTOR 415599.

Petersen, Robert (1990). „The Greenlandic language: its nature and situation”. În Dirmid R. F. Collis. Arctic languages: an awakening. Paris: Unesco. pp. 293–308. ISBN 978-92-3-102661-4.

Rischel, Jørgen (1974). Topics in West Greenlandic Phonology. Copenhagen: Akademisk Forlag. ISBN 978-87-500-1438-6.

Rischel, Jørgen (1985). „Was There a Fourth Vowel in Old Greenlandic?”. International Journal of American Linguistics. 51 (4): 553–555. doi:10.1086/465970.

Rosen, Sara T. (1989). „Two types of noun incorporation: A lexical analysis” (PDF). Language. 65 (2): 294–317. doi:10.2307/415334. JSTOR 415334.

Sadock, Jerrold (1980). „Noun incorporation in Greenlandic: A case of syntactic word-formation”. Language. 57 (2): 300–319. doi:10.1353/lan.1980.0036. JSTOR 413758.

Sadock, Jerrold (1986). „Some notes on noun incorporation”. Language. 62 (1): 19–31. doi:10.2307/415598. JSTOR 415598.

Sadock, Jerrold (1999). „The Nominalist Theory of Eskimo: A Case Study in Scientific Self Deception”. International Journal of American Linguistics. 65 (4): 383–406. doi:10.1086/466400. JSTOR 1265857.

Sadock, Jerrold (2003). A Grammar of Kalaallisut (West Greenlandic Inuttut). Munich: Lincom Europa. ISBN 978-3-89586-234-2.

Shaer, Benjamin (2003). „Toward the tenseless analysis of a tenseless language” (PDF). Proceedings of SULA 2. 2nd Conference on the Semantics of Under-represented Languages in the Americas. GLSA, University of Massachusetts Amherst. pp. 139–56.

Trondhjem, Naja Frederikke (2009). „11. The marking of past time in Kalaallisut, the Greenlandic language”. În Mahieu, Marc-Antoine & Nicole Tersis. Variations on polysynthesis: the Eskaleut languages. Typological studies in language, 86. John Benjamins. pp. 171–185. ISBN 978-90-272-0667-1.

Underhill, Robert (1976). „The Case for an Abstract Segment in Greenlandic”. International Journal of American Linguistics. 42 (4): 349–358. doi:10.1086/465439. JSTOR 1264267.

Woodbury, Anthony C. (1983). „Switch-reference, syntactic organization, and rhetorical structure in Central Yup'ik Eskimo”. În John Haiman; Pamela Munro. Switch-reference and universal grammar. Typological studies in language, 2. Amsterdam: John Benjamins. pp. 291–316. ISBN 978-90-272-2862-8.

• Fortescue, M. D. (1990). From the writings of the Greenlanders = Kalaallit atuakkiaannit. [Fairbanks, Alaska]: University of Alaska Press. ISBN: 0-912006-43-9

Legături externe

• Oqaasileriffik (The Greenland Language Secretariat) (versiune în engleză)