Limba coreeană

Limba coreeană (한국어 sau 조선어) este limba oficială a Coreei de Sud și a Coreei de Nord, fiind vorbită de aproximativ 78 de milioane de vorbitori în toată lumea. Clasificarea acestei limbi este disputată, fiind câteodată considerată de lingviști ca fiind din familia altaică, iar altă dată considerată ca limbă izolată (adică, nu este similar genealogic cu nici o altă limbă). Unii lingviști consideră că este „cert înrudită cu japoneza”.^[3] Înainte de a avea o scriere proprie era scrisă folosind hanja, ideograme chinezești pronunțate în coreeană. În secolul al XV-lea un sistem de scris propriu, numit hangul, a fost inventat de către regele Sejong cel Mare.

Limba coreeană 한국어 - Hangugeo 조선어 - Chosŏnŏ
Vorbită în	Coreea de Sud, Coreea de Nord, partea nord-estică a Chinei, Japonia
Regiuni	Asia de Est
Număr de vorbitori	77,2 milioane [1] (locul 13)
Sistem de scriere	hangul (Alfabetul propriu) hanja
Tipologie lingvistică	Limbă aglutinantă, SOV
Clasificare
Limbă izolată Limba coreeană
Statut oficial și codificare
Limbă oficială în	Coreea de Sud Coreea de Nord China (limbă regională)
Organ de reglementare	Institutul Național pentru Limba Coreeană (국립 국어원)
ISO 639-1	ko
ISO 639-2	kor
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect)	kor[2]
SIL	KOR
Răspândire în lume
Această pagină poate conține caractere Unicode
Modifică date / text

Limba coreeană este o limbă aglutinantă iar sintaxa este de tip SOV (subiectul, obiectul, verbul apar de obicei în această ordine).

Numele limbii coreene se bazează pe numele folosit pentru țară în cele două Corei. În Coreea de Sud, limba este numită hangungmal (한국말; 韓國말), sau mai formal hangugeo (한국어; 韓國語) or gugeo (국어; 國語; literal „limba națională”). În Coreea de Nord, limba este cunoscută sub numele chosŏnmal (조선말; cu hanja: 朝鮮말), sau mai formal, chosŏnŏ (조선어; 朝鮮語).

Pe de altă parte, coreenii din fosta Uniune Sovietică, care își spun „koryo-saram” (sau „goryeoin” [고려인; 高麗人; literal, „persoane goryeo”) numesc limba goryeomal (고려말; 高麗말).

Scrierea

A folosit scrierea hieroglifică chineză la început din secolul al VI-lea (ca scriere mixtă, unele semne notau noțiuni, altele sunete), iar de la mijlocul secolului al XV-lea folosește alfabetul propriu hangul.

Dialecte

Dialectul Seoul a devenit din secolul al XIV-lea baza limbii literare.

Unele dialecte nu sunt inteligibile pentru vorbitorii din alte regiuni atunci când sunt auzite pentru prima dată.^[3]

Dialecte standard	Unde sunt folosite
Seul	Seul (서울), Incheon (인천/仁川), majoritatea regiunii Gyeonggi (경기/京畿)
P'yŏngan (평안/平壤)	P'yŏngyang, P'yŏngan region, Chagang (Coreea de Nord)
Dialecte regionale	Unde sunt folosite
Gyeonggi	areale limitate ale regiunii Gyeonggi (Coreea de Sud)
Chungcheong	regiunea Daejeon, Chungcheong (Coreea de Sud)
Gangwon	Gangwon-do (Coreea de Sud), Kangwon-do (Coreea de Nord)
Gyeongsang	regiunile Busan, Daegu, Ulsan, Gyeongsang (Coreea de Sud)
Hamgyŏng	regiunile Rasŏn, Hamgyŏng, Ryanggang (Coreea de Nord)
Hwanghae	regiunea Hwanghae (Coreea de Nord)
Jeju	Jeju-do (Coreea de Sud)
Jeolla	regiunea Gwangju, Jeolla (Coreea de Sud)

Fonologie

Consoane

O persoană care vorbește coreeană

Foneme consonante

		Consoane bilabiale	Consoane alveolare	Post- alveolare	Consoane velare	Consoane palatale	Consoane glotale
Consoane nazale		m	n		ŋ2
Consoane plozive și africate	moale1	p~b	t~d	tɕ~dʑ	k~ɡ
	tare	p͈	t͈	t͈ɕ͈	k͈
	aspirate	pʰ~bʱ	tʰ~dʱ	tɕʰ~dʑʱ	kʰ~ɡʱ
Consoane fricative	moale		s~ɕ3				h~ɦ1
	tare		s͈~ɕ͈3
Consoane lichide			l~ɾ4
Consoane aproximante		w			ɰ	j

Vocale

Literele de vocale coreene simple

Monoftongi	/i/ ㅣ, /e/ ㅔ, /ɛ/ ㅐ, /a/ ㅏ, /o/ ㅗ, /u/ ㅜ, /ʌ/ ㅓ, /ɯ/ ㅡ, /ø/ ㅚ
Vocale precedate de intermediari, sau diftongi	/je/ ㅖ, /jɛ/ ㅒ, /ja/ ㅑ, /wi/ ㅟ, /we/ ㅞ, /wɛ/ ㅙ, /wa/ ㅘ, /ɰi/ ㅢ, /jo/ ㅛ, /ju/ ㅠ, /jʌ/ ㅕ, /wʌ/ ㅝ

Particule

Particule coreene

După consonantă	După rieul	După vocală
-ui (-의)
-eun (-은)		-neun (-는)
-i (-이)		-ga (-가)
-eul (-을)		-reul (-를)
-gwa (-과)		-wa (-와)
-euro (-으로)	-ro (-로)

Note

1. 77.2 million people use Korean as mother tongue, KOREA.net, 15 mai 2014, accesat 2015-01-20
2. Language
3. Sala Marius, Vintilă-Rădulescu Ioana, Limbile lumii, mică enciclopedie, ESE, București, 1981, p. 63

Lectură suplimentară

• Chang, Suk-jin (1996). Korean. Philadelphia: John Benjamins Publishing Company. ISBN 1-55619-728-4. (Volume 4 of the London Oriental and African Language Library).
• Hulbert, Homer B. (1905): A Comparative Grammar of the Korean Language and the Dravidian Dialects in India. Seoul.
• Lee, Ki-Moon Lee and S. Robert Ramsey. A History of the Korean Language (Cambridge University Press; 2011) 352 pages.
• Martin, Samuel E. (1966): Lexical Evidence Relating Japanese to Korean. Language 42/2: 185–251.
• Martin, Samuel E. (1990): Morphological clues to the relationship of Japanese and Korean. In: Philip Baldi (ed.): Linguistic Change and Reconstruction Methodology. Trends in Linguistics: Studies and Monographs 45: 483-509.
• Miller, Roy Andrew (1971): Japanese and the Other Altaic Languages. Chicago: University of Chicago Press. ISBN 0-226-52719-0.
• Miller, Roy Andrew (1996): Languages and History: Japanese, Korean and Altaic. Oslo: Institute for Comparative Research in Human Culture. ISBN 974-8299-69-4.
• Ramstedt, G. J. (1928): Remarks on the Korean language. Mémoires de la Société Finno-Oigrienne 58.
• Rybatzki, Volker (2003): Middle Mongol. In: Juha Janhunen (ed.) (2003): The Mongolic languages. London: Routledge. ISBN 0-7007-1133-3: 47–82.
• Starostin, Sergei A.; Anna V. Dybo; Oleg A. Mudrak (2003): Etymological Dictionary of the Altaic Languages, 3 volumes. Leiden: Brill Academic Publishers. ISBN 90-04-13153-1.
• Sohn, H.-M. (1999): The Korean Language. Cambridge: Cambridge University Press.
• Sohn, Ho-Min (2006). Korean Language in Culture and Society. Boston: Twayne Publishers. ISBN 978-0-8248-2694-9.
• Song, J.-J. (2005): The Korean Language: Structure, Use and Context. London: Routledge.
• Trask, R. L. (1996): Historical linguistics. Hodder Arnold.
• Vovin, Alexander: Koreo-Japonica. University of Hawai'i Press.
• Whitman, John B. (1985): The Phonological Basis for the Comparison of Japanese and Korean. Unpublished Harvard University Ph.D. dissertation.

	Subiecte Coreea de Nord — Nord-coreeni — Limba coreeană v • d • m
	Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal

	Subiecte Coreea de Sud — Sud-coreeni — Limba coreeană v • d • m
	Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal