From Wikipedia, the free encyclopedia
Lila Kedrova (n. , Sankt Petersburg, Imperiul Rus – d. , Sault Sainte Marie, Ontario, Canada) a fost o actriță franțuzoaică de origine rusă. Ea a câștigat Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță într-un rol secundar pentru interpretarea doamnei Hortense (Bubulina) în filmul Zorba Grecul (1964), și Premiul Tony pentru cea mai bună interpretare de către o actriță într-un muzical, pentru același rol în versiunea muzicală a filmului.[7]
| Lila Kedrova | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1]  Sankt Petersburg, Imperiul Rus |
| Decedată | (90 de ani)[2][3][4][5][6] Sault Sainte Marie, Ontario, Canada |
| Înmormântată | cimetière russe de Sainte-Geneviève-des-Bois[*] |
| Cauza decesului | cauze naturale (pneumonie) |
| Părinți | Kedrov, Nikolai Nikolaevici (starșii)[*] |
| Frați și surori | Kedrov, Nikolai Nikolaevici (mladșii)[*] Irène Kedroff[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Franța |
| Ocupație | actriță de teatru[*] actriță de film |
| Limbi vorbite | limba franceză |
| Premii Oscar | |
| Cea mai bună actriță în rol secundar (1963) pentru Zorba grecul | |
| Premii Tony | |
| Tony Award for Best Featured Actress in a Musical[*] | |
| Alte premii | |
| Evening Standard Theatre Award for Best Actress[*] | |
Modifică date / text  | |
Kedrova a susținut că s-a născut în 1918, la Petrograd, Rusia, deși anul nașterii sale este imposibil să fie stabilit cu certitudine. Părinții ei au fost cântăreți de operă ruși. Tatăl ei, Nikolai, a fost cântăreț și compozitor, fondator al primului cvartet masculin rus ce a interpretat cântece liturgice. Mama ei, Sofia Gladkaia (în rusă: Софья Николаевна Гладкая) (1875-1965), a fost cântăreață la Teatrul Mariinski și profesoară la Conservatorul din Paris. Fratele Kedrovei, Nikolai (1905-1981), a fost un cântăreț rus și compozitor de muzică liturgică.
La puțin timp după Revoluția din Octombrie, în 1922, familia ei a emigrat la Berlin. În 1928 părinții ei s-au mutat în Franța, unde mama Kedrovei a predat la Conservatorul din Paris, iar tatăl ei a fondat din nou cvartetul „Quatuor Kedroff”. În 1932, Lila Kedrova s-a alăturat trupei itinerante a Teatrului de Artă din Moscova. A început o carieră de actriță de film, mai ales în filme franțuzești, până la prima ei apariție într-un film englezesc în 1964 ca Doamna Hortense din Zorba Grecul. Interpretarea ei i-a adus Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță în rol secundar. Kedrova apărut în filmul Torn Curtain (1966) al lui Alfred Hitchcock, în rolul contesei Kuchinska. A interpretat-o apoi pe Fraulein Schneider în reprezentația de pe scena din West End a spectacolului Cabaret în 1968, alături de Judi Dench și Peter Sallis. Ea a interpretat apoi o serie de femei excentrice în mai multe filme de la Hollywood. În 1983 a reluat rolul Doamna Hortense pe Broadway în versiunea muzicală a filmului Zorba Grecul, câștigând atât Premiul Tony pentru cea mai bună interpretare a unei actrițe într-un muzical, cât și Premiul Drama Desk. În 1989 a jucat rolul Madame Armfeldt în recrearea teatrală la Londra a spectacolului Little Night Music.[necesită citare]
Lila Kedrova a murit în anul 2000 la o casă de vară în Sault Ste. Marie, Ontario, Canada, de pneumonie, după o lungă luptă cu maladia Alzheimer.[7][8]
| Titlu | An | Rol | Note |
|---|---|---|---|
| Ultimatum | 1938 | Irina | ca Lila Kédrova |
| Weg ohne Umkehr | 1953 | Ljuba | |
| Le Défroqué | 1954 | necreditată | |
| Flesh and the Woman | 1954 | Rose | în franceză Le Grand jeu |
| Les Impures | 1955 | Dna. Denis, portăreasa | |
| Les Chiffonniers d'Emmaüs | 1955 | Soția lui Bastien | necreditată |
| Oameni fără importanță | 1955 | (Des gens sans importance) | |
| Futures vedettes | 1955 | mama Sophiei | |
| Razzia sur la chnouf | 1955 | Léa | |
| Strada mare | 1956 | (Calle Mayor) | |
| Jusqu'au dernier | 1957 | Marcella Bastia | |
| Ce joli monde | 1957 | Léa | |
| The Lovers of Montparnasse | 1958 | Dna. Sborowsky | |
| Mon pote le gitan | 1959 | La Choute | |
| Jons und Erdme | 1959 | ||
| La Femme et le Pantin | 1959 | Manuela | |
| Kriss Romani | 1963 | ||
| La Mort d'un tueur | 1964 | ||
| Zorba Grecul | 1964 | Doamna Hortense | Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță în rol secundar Nominalizată — Premiul BAFTA pentru cea mai bună actriță străină |
| A High Wind in Jamaica | 1965 | Rosa, Tampico Proprietara barului | |
| Torn Curtain | 1966 | Contesa Kuchinska | |
| Penelope | 1966 | Prințesa Sadaba | |
| Maigret à Pigalle | 1967 | Rise | |
| Le Canard en fer-blanc | 1967 | Rosa | |
| The Girl Who Couldn't Say No | 1969 | Mama Yolandei | |
| The Kremlin Letter | 1970 | Sophie | |
| A Time for Loving | 1972 | Doamna Olga Dubillard | |
| Rak | 1972 | Mama lui David | |
| Escape to the Sun | 1972 | Sarah Kaplan | |
| Soft Beds, Hard Battles | 1974 | ||
| Alla mia cara mamma nel giorno del suo compleanno | 1974 | Contesa Mafalda | |
| The Cursed Medallion | 1975 | Contesa Cappelli | |
| Eliza's Horoscope | 1975 | Lila | |
| Footprints on the Moon | 1975 | Bătrâna de pe plajă | în franceză Le Orme |
| The Tenant | 1976 | Doamna Gaderian | în franceză Le Locataire |
| Moi, fleur bleue | 1977 | Contesa de Tocqueville | |
| Nido de Viudas | 1977 | Mama | SUA: Widow's Nest |
| Le Paradis des riches | 1978 | Camille Chevallier | |
| Le Cavaleur | 1979 | Olga | |
| Les Égouts du paradis | 1979 | Charlotte | |
| Womanlight | 1979 | Sonia | |
| Tell Me a Riddle | 1980 | Premiul Masca de Aur | |
| Les Parents terribles | 1980 | ||
| Il Turno | 1981 | Maria | |
| Blood Tide | 1982 | Sora Anna | |
| Testament | 1983 | necreditată | |
| Sword of the Valiant | 1984 | Lady de Lyonesse | |
| Some Girls | 1988 | Bunica | |
| A Star for Two | 1991 | ||
| Next Time the Fire | 1993 | Mama |
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
