Laur Gheorghievici Kornilov

Laur Gheorgievici Kornilov (rusă Лавр Георгиевич Корнилов; n. 18/30 august 1870, Ust-Kamenogorsk Uyezd^⁠(d), West Siberian General Governorate^⁠(d), Imperiul Rus – d. 31 martie/13 aprilie 1918, Ekaterinodar, Rusia) a fost un general de armată rus care a ajuns cunoscut datorită așa-numitei Afaceri Kornilov, o tentativă eșuată de lovitură de stat îndreptată împotriva guvernului provizoriu al lui Kerenski în timpul Revoluției Ruse din 1917. Kornilov era descris de unii dintre contemporanii săi ca o persoană cu „o inimă de leu și un creier de oaie”.

Lavr Gheorghievici Kornilov
Date personale
Născut	18/30 august 1870[1][2] Ust-Kamenogorsk Uyezd⁠(d), West Siberian General Governorate⁠(d), Imperiul Rus[3][4]
Decedat	31 martie/13 aprilie 1918 (47 de ani)[5][1][2][6][3] Ekaterinodar, Rusia[7]
Cauza decesului	ucis în luptă
Cetățenie	Imperiul Rus
Religie	Biserica Ortodoxă
Ocupație	explorator diplomat ofițer
Limbi vorbite	limba rusă[8]
Activitate
Alma mater	Omski kadetski korpus[*][[Omski kadetski korpus |​]] Mihailovskoe artilleriiskoe ucilișce[*][[Mihailovskoe artilleriiskoe ucilișce |​]] Nikolaevskaia akademia Gheneralnogo ștaba[*][[Nikolaevskaia akademia Gheneralnogo ștaba (military academy, building complex in Saint Petersburg, Russia)|​]]
Premii	orden Sveatoi Annî 2-i stepeni[*][[orden Sveatoi Annî 2-i stepeni (Order of chivalry of Imperial Russia)|​]] (6 decembrie 1909) Ordinul „Sfânta Ana”, clasa I[*]​ (17 octombrie 1915) orden Sveatoi Annî 3-i stepeni[*][[orden Sveatoi Annî 3-i stepeni (Order of chivalry of Imperial Russia)|​]] (1903) orden Sveatogo Stanislava 1-i stepeni[*][[orden Sveatogo Stanislava 1-i stepeni |​]] (20 martie 1915) orden Sveatogo Stanislava 2-i stepeni[*][[orden Sveatogo Stanislava 2-i stepeni (degree of the Russian imperial order)|​]] (1904) Ordinul Sfântului Stanislav, clasa III[*]​ (1901) orden Sveatogo Vladimira 3-i stepeni[*][[orden Sveatogo Vladimira 3-i stepeni |​]] (1914) orden Sveatogo Gheorgia III stepeni[*][[orden Sveatogo Gheorgia III stepeni |​]] (28 aprilie 1915) Ordinul Sfântul Gheorghe, clasa a IV-a[*]​ (9 august 1905) zolotoe orujie s nadpisiu «Za hrabrost»[*][[zolotoe orujie s nadpisiu «Za hrabrost» (Russian Empire award for bravery)|​]] (1907) orden Sveatogo Stanislava 2-i stepeni s meceami[*][[orden Sveatogo Stanislava 2-i stepeni s meceami |​]] (1906) orden Sveatogo Stanislava[*][[orden Sveatogo Stanislava (Russian military and civilian decoration)|​]]
Semnătură
Modifică date / text

Kornilov s-a născut într-o familie de cazaci din Kazahstan și a fost ofițer de carieră în armata imperială rusă. A fost atașat militar în China în perioada 1907-1911. La începutul primului război mondial a comandat o divizie de infanterie, dar a fost capturat de austrieci în aprilie 1915. A evadat în iulie 1915 și a primit comanda Districtului Militar Petrograd în 1917, iar în iulie 1917 a devenit Comandantul suprem al forțelor armate ale Guvernului provizoriu.

După lovitura de stat eșuată în septembrie 1917, Kornilov a fost plasat sub arest la domiciliu. Bolșevicii au pus mâna pe putere la scurtă vreme după aceea. Kornilov a reușit o nouă evadare, s-a strecurat până în regiunea râului Don, unde l-a ajutat pe generalul Mihail Alexeev în Novocerkask, la formarea unităților contrarevoluționare Armata Voluntarilor. A fost ucis în timpul luptelor cu Armata Roșie din capitala Kubanului, Ekaterinodar, în aprilie 1918, când un obuz a căzut peste cartierul său general.

Note

1. Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
2. Istoriceskaia iențiklopedia Sibiri
3. EB-12 / Kornilov, Lavr Georgievich[*][[EB-12 / Kornilov, Lavr Georgievich (articol enciclopedic)|​]] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
4. „Lavr Gheorghievici Kornilov”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 13 decembrie 2014
5. Корнилов Лавр Георгиевич, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]​ |access-date= necesită |url= (ajutor)
6. Lavr Kornilov, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017
7. http://encyclopedia.1914-1918-online.net/article/kornilov_lavr_georgievich Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
8. Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

Vezi și

• Războiul civil rus