James FitzJames, Duce de Berwick

James FitzJames, Duce de Berwick, Duce de Fitz-James, Duce de Liria și Jérica (21 august 1670 – 12 iunie 1734) a fost un lider militar anglo-francez, fiul nelegitim al regelui Iacob al II-lea al Angliei și al amantei sale, Arabella Churchill, sora Ducelui de Marlborough.

James FitzJames
Duce de Berwick
Date personale
Născut	21 august 1670 Moulins, Franța
Decedat	12 iunie 1734(1734-06-12) (&&&&&&&&&&&&&&63.&&&&&063 ani, &&&&&&&&&&&&&295.&&&&&0295 zile) Philippsburg, Baden-Württemberg, Germania
Cauza decesului	ucis în luptă
Părinți	Iacob al II-lea al Angliei Arabella Churchill
Frați și surori	Princess Isabel of York[*][[Princess Isabel of York (English Royal)|​]] Louisa Maria Teresa Stuart Anna a Marii Britanii Maria a II-a a Angliei Henrietta FitzJames[*][[Henrietta FitzJames (Illegitimate daughter of James II of England)|​]][1] Henry FitzJames[*][[Henry FitzJames (1st Duke of Albemarle in the Jacobite peerage)|​]][1] James Francis Edward Stuart Prince James, Duke of Cambridge[*][[Prince James, Duke of Cambridge (English prince)|​]] Charles Stuart, Duke of Cambridge[*][[Charles Stuart, Duke of Cambridge ((1660–1661) Duke of Cambridge)|​]] Charles Stuart, Duke of Cambridge[*][[Charles Stuart, Duke of Cambridge ((1677-1677))|​]] Edgar Stuart, Duke of Cambridge[*][[Edgar Stuart, Duke of Cambridge (British prince)|​]] Charles Stuart, Duke of Kendal[*][[Charles Stuart, Duke of Kendal (Duke of Kendal)|​]] Arabella FitzJames[*][[Arabella FitzJames ((1673-1704))|​]][1]
Căsătorit cu	Honora de Burgh Anne Bulkeley
Copii	James Fitz-James Stuart, Duce de Berwick Henry James Fitzjames, Duce de Fitzjames Henriette de Fitzjames François Fitz-James, Duce de Fitzjames Henry Fitzjames Charles de Fitzjames, Duce de Fitzjames Laure Anne de Fitzjames Marie Emilie de Fitzjames Edouard de Fitzjames Anne Sophie de Fitzjames Anne de Fitzjames
Ocupație	militar politician
Limbi vorbite	limba spaniolă limba franceză[2] limba engleză
Apartenență nobiliară
Titluri	Duke of Berwick[*][[Duke of Berwick (title that was created in the Peerage of England on 19 March 1687 for James FitzJames, the illegitimate son of King James II and Arabella Churchill)|​]]
Familie nobiliară	House of FitzJames[*][[House of FitzJames (English noble family)|​]]
Membru al Camerei Lorzilor[*]​
Military governor of Strasbourg[*][[Military governor of Strasbourg |​]]
Căpitan general al Catalunyei[*]​
Domnie	iulie 1714 – septembrie 1714
Predecesor	Restaino Cantelmo-Stuart[*][[Restaino Cantelmo-Stuart (Spanish military personnel (1651-1723))|​]]
Succesor	Claude François Bidal d'Asfeld[*][[Claude François Bidal d'Asfeld (Marshal of France (1665-1743))|​]]
Lord Lieutenant of Hampshire[*][[Lord Lieutenant of Hampshire (position)|​]]
Domnie	24 decembrie 1687 – 4 aprilie 1689
Modifică date / text

În 1695 el s-a căsătorit cu Honora de Burke, fiica Contelui de Clanricarde și văduva Contelui de Lucan. S-a recăsătorit cu Anne Bulkeley, fiica lui Henry Bulkeley, în 1700. A devenit mareșal al Franței în 1706.

Biografie

James s-a născut în Franța, în orașul Moulins, cu cincisprezece ani înainte de urcarea pe tron a tatălui său, Iacob al II-lea al Angliei, în acea vreme Duce de York, succesorul la tron al fratelui său Carol al II-lea al Angliei. James a fost educat ca un prinț catolic în diverse colegii din Franța. În 1687, tatăl său, devenit rege, l-a numit duce de Berwick, conte de Tinmouth și baron Bosworth.

Cariera militară

Portret al ducelui de Berwick din 1687 de Sir Godfrey Kneller

Și-a făcut debutul în Ungaria la asediul din Buda, în slujba lui Carol al V-lea de Lorena; apoi a participat la Bătălia de la Mohács (1687) tot în Ungaria, unde a luptat împotriva turcilor. După bătălie s-a întors în Anglia, unde a fost numit guvernator de Portsmouth și a devenit cavaler al Ordinului Jartierei. După revoluția din 1688, a avut un rol foarte activ în toate încercările de a-l reînscăuna pe tron pe tatăl său. Acest ofițer strălucit s-a angajat apoi în serviciul Franței, iar în 1703 a fost naturalizat francez.

Războiul Succesiunii Spaniole

1. Kindred Britain
2. Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015