Ivan Secenov

Ivan Secenov (rusă Ива́н Миха́йлович Се́ченов) (n. 1/13 august 1829, Tioplîi Stan^⁠(d), Kurmyshsky Uyezd^⁠(d), Simbirsk Governorate^⁠(d), Rusia – d. 2/15 noiembrie 1905, Moscova, Imperiul Rus) a fost un fiziolog rus cu contribuții neurofiziologice, considerat părintele fiziologiei ruse, autor al celebrei opere Reflexele creierului. A formulat o ecuație care redă efectul electroliților dizolvați asupra solubilității gazelor.

Ivan Secenov
Date personale
Născut	1/13 august 1829[1][2][3] Tioplîi Stan⁠(d), Kurmyshsky Uyezd⁠(d), Simbirsk Governorate⁠(d), Rusia[3]
Decedat	2/15 noiembrie 1905 (76 de ani)[1][2][3] Moscova, Imperiul Rus[4][1][5][3]
Înmormântat	Cimitirul Novodevici[*]​
Căsătorit cu	Secenova, Maria Aleksandrovna[*][[Secenova, Maria Aleksandrovna (first female Russian ophthalmologist)|​]]
Cetățenie	Imperiul Rus
Ocupație	inginer psiholog fiziolog[*]​ matematician filozof
Limbi vorbite	limba rusă[6]
Activitate
Alma mater	Școala de ingineri din Nikolaev[*]​[7] Facultatea de Medicină a Universității din Moscova[*]​[7] Imperatorski Moskovski universitet[*][[Imperatorski Moskovski universitet (the first of the twelve Imperial universities of the Russian Empire, located in Moscow (1755—1917).)|​]] Întâia Universitate de Medicină „I.M. Secenov” din Moscva[*]​ Fakultet fundamentalnoi mediținî MGU[*][[Fakultet fundamentalnoi mediținî MGU (medical faculty in Moscow State University)|​]] Universitatea din Odesa
Organizație	Universitatea din Odesa[7] Bestujevskie kursî[*][[Bestujevskie kursî (Women's higher education institution in Imperial Russia)|​]][8] Imperatorskaia mediko-hirurgiceskaia akademia[*][[Imperatorskaia mediko-hirurgiceskaia akademia (higher educational institution of the Russian Empire for training doctors, mainly for the military and naval departments, corresponding to the medical faculties of universities)|​]][3] Universitatea Imperială Novorossiia[*]​ Universitatea Imperială din Sankt Petersburg[*]​[3][7] Imperatorski Moskovski universitet[*][[Imperatorski Moskovski universitet (the first of the twelve Imperial universities of the Russian Empire, located in Moscow (1755—1917).)|​]][7]
Premii	orden Sveatoi Annî 2-i stepeni[*][[orden Sveatoi Annî 2-i stepeni (Order of chivalry of Imperial Russia)|​]] orden Sveatogo Stanislava 1-i stepeni[*][[orden Sveatogo Stanislava 1-i stepeni |​]] orden Sveatogo Vladimira 3-i stepeni[*][[orden Sveatogo Vladimira 3-i stepeni |​]] Demidovskaia premia[*][[Demidovskaia premia (national scientific award in Russia)|​]]
Profesor pentru	Șaternikov, Mihail Nikolaevici[*][[Șaternikov, Mihail Nikolaevici (Russian physiologist (1870-1939))|​]], Aleksandr Filippovici Samoilov[*][[Aleksandr Filippovici Samoilov (physiologist, 1867–1930 (1867–1930))|​]]
Modifică date / text

Note

1. Marea Enciclopedie Rusă, accesat în 4 noiembrie 2021
2. Pedagogi i psihologi mira
3. Napravlenia naucinîh issledovani I.M. Secenova: kolicestvennîi analiz ceastotî vstreceaemosti terminov v zaglavii statei[*][[Napravlenia naucinîh issledovani I.M. Secenova: kolicestvennîi analiz ceastotî vstreceaemosti terminov v zaglavii statei (articol științific)|​]] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
4. Сеченов Иван Михайлович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]​ |access-date= necesită |url= (ajutor)
5. „Ivan Secenov”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 31 decembrie 2014
6. Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
7. Istoria fiziologii v personalnîh fondah Voenno-mediținskogo muzeia[*][[Istoria fiziologii v personalnîh fondah Voenno-mediținskogo muzeia (scientific article)|​]] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
8. Iulia Ivanovna Fausek (Andrusova). Vospominania. Publikația i kommentarii S.I. Fokina; vstupitelnaia statia S.I. Fokina i O.B. Vahromeevoi[*][[Iulia Ivanovna Fausek (Andrusova). Vospominania. Publikația i kommentarii S.I. Fokina; vstupitelnaia statia S.I. Fokina i O.B. Vahromeevoi (articol științific)|​]] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)