István Sőtér (n. 1 iunie 1913, Seghedin – d. 7 octombrie 1988, Budapesta) a fost un scriitor, critic și istoric literar, eseist maghiar. A fost soțul artistei plastice Veronika Jász.
| István Sőtér | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Sőtér István Kelemen János  |
| Născut | [1][2] Seghedin, Ungaria |
| Decedat | (75 de ani)[1][2] Budapesta, Republica Populară Ungară[3] |
| Înmormântat | Farkasréti temető[*][4][5] |
| Cetățenie |  Ungaria[6] |
| Ocupație | literary translator[*] istoric literar[*] eseist prozator[*] |
| Limbi vorbite | limba franceză[7] limba germană limba maghiară |
| Patronaj | Nyugat[*] |
| Note | |
| Premii | Premiul Kossuth Premiul Attila József doctorat honoris causa de l'université Sorbonne-Nouvelle[*][8] |
Modifică date / text  | |
Tatăl și unchiul său au murit în Primul Război Mondial, a fost crescut de mama și de mătușa sa. A terminat liceul la colegiul piarist Dugonics András Piarista Gimnázium din Seghedin. Între anii 1931-1935 a fost membru al colegiului budapestan Eötvös Kollégium (Colegiul Eötvös), secția franceză-maghiară-germană. În perioada 1935-1936 a fost bursier la École Normale Supérieure din Paris. În 1936 devine referent de limbă franceză și bibliotecar la Eötvös Kollégium. Între anii 1936- 1939 lucrează ca funcționar la Biblioteca Universitară a Universității din Budapesta; perioada 1939-1945, pentru el, este o experiență inedită în domeniul activității economice, fiind mai întâi referent la Camera de Industrie și Comerț a Budapestei, apoi, la invitația Asociației Naționale a Industriașilor Maghiari, ocupă funcția de secrtar general al acesteia. Din 1945, devine profesor de literatură la Institutul de Științe Teleki Pál, iar începând din data de 1 august 1946 devine conducătorul adjunct și de la 1 iunie 1947, conducătorul Serviciului al X-lea al Ministerului Educației și Culturii. În perioada 1948-1952 a fost profesor universitar la Universitatea din Seghedin, din 1952 și până la sfârșitul anilor 1960 a funcționat ca profesor universitar și șef de catedră la Universitatea din Budapesta, fiind ales rector în două rânduri: prima dată pentru legislatura 1953-1956, apoi pentru 1963-1966. În 1956 a fost adjunct al Ministrului Educției și Culturii. Între anii 1957-1983, până la pensionare a îndeplinit și funcția de director al Institutului de Istoria Literaturii al Academiei de Științe a Ungariei. A fost membru al Pen Clubului Internațional, în perioda 1960-1969 președintele Pen Clubului Maghiar, între 1970-1973 a fost președintele International Comparative Literature Association (AILC) (Asociația Internațională pentru Literatură Comparată). A fost Doctor al Sorbonei, premiant al Ordre des Arts et des Lettres. Cariera lui științifică și literară a evoluat în paralel, deși ca scriitor de beletristică, în perioada 1949-1960, în afară de o singură schiță publicată, a adoptat tăcerea, totuși a publicat eseuri și recenzii asupra unor opere literare în revistele Válasz (Replica), Magyar Szemle (Revista Maghiară) și Nouvelle Revue de Hongrie (Noua Revistă a Ungariei). Revista Magyarok (Maghiarii) îi publică în anul 1947 drama Júdás (Iuda), prezentat în premieră de absolvenții Institutului de Artă Teatrală pe scena teatrului Ódry Színpad, mai târziu Radioul a prezentat-o în cadrul serialului Rádiószínpad (Scena Radio). Piesa a fost jucată cu mare succes de teatrul Petőfi Színház din orașul Veszprém, cu premiera la 22 martie 1985. A publicat numeroase volume de romane, proză scurtă; de asemenea a făcut traduceri din autorii: Ernest Hemingway, Emily Brontë, Graham Greene, Thyde Monnier.
- 1939 Fellegjárás (Plimbări printre nori) - roman ISBN 9632705017 / 9789632705019 / 963-270-501-7
- 1940 Francia szellem a régi Magyarországon (Spirit francez în vechea Ungarie)
- 1941 Francia-magyar művelődési kapcsolatok (Legături culturale franco-maghiare)
- 1941 Jókai Mór
- 1941 A templomrabló (Jefuitorul de biserici)
- 1944 Francia-magyar művelődési kapcsolatok (Legături culturale franco-maghiare)
- 1945 A kísértet (Stafia)
- 1946 Magyar-francia kapcsolatok (Legături maghiaro-franceze)
- 1946 Játék és valóság (Joc și realitate)
- 1946 Budai átkelés (Traversarea din Buda)
- 1946 Bűnbeesés (Căderea în păcat)
- 1948 Hídszakadás (Rupere de pod)
- 1948 Sötétkamra (Camera obscură)
- 1951 Egy özvegyasszony élete (Viața unei văduve)
- 1951 A szegedi textilkombinát (Combinatul Textil din Seghedin)
- 1951 Eötvös József
- 1953 Eötvös József
- 1956 Romantika és realizmus (Romantism și realism)
- 1957 Világtájak (Peisaje mondiale)
- 1959 Madártávlat (Vedere aeriană)
- 1960 Édenkert (Grădina Edenului)
- 1965 A magyar irodalom története (Istoria literaturii maghiare)
- 1968 Vacsora Carmelben (Cină în Carmel)
- 1971 Az ember és műve (Omul și opera sa)
- 1974 Az elveszett bárány (Mielul pierdut), ISBN 9631500713 / 9789631500714 / 963-15-0071-3
- 1975 Bakator (Bacator) ISBN 9632701585 / 9789632701585 / 963-270-158-5
- 1976 Werthertől Szilveszterig (De la Werther la Szilveszter)
- 1978 Tiszta Emma
- 1978 Budai Oroszlán (Leul din Buda) - roman, ISBN 9631510530 / 9789631510539 / 963-15-1053-0
- 1984 Komoly ének (Cântec sobru) - volum de povestiri, Editura Szépirodalmi Könyvkiadó (Editura pentru Literatură), ISBN 9631525813 / 9789631525816 / 963-15-2581-3
- 1988 Bárányt szoptató Oroszlán (Leul alăptând mielul) - roman, ISBN 9631534634 / 9789631534634 / 963-15-3463-4
Traduceri
- Graham Greene: Hatalom és Dicsőség (Putere și glorie) - roman
- Gábor Halász : A század gyermekei (Copii secolului nostru), publicat în revista Nyugat (Occident), 1939. II.
- Imre Kenyeres : Egy új magyar regény (Un nou roman maghiar), publicat în revista Forrás (Izvor), nr.3, 1944
- Katalin Kótzián : S. I., apărut în periodicul Újhold (Lună nouă), nr.1, 1947
- László Bóka : S. I. Eötvös könyvének margójára (Pe chenarul cărții lui S.I.despre Eötvös), editat în revista Irodalmi Újság (Ziar Literar), nr.6 ,1954
- Az Élet és Irodalom látogatóban S. I-nál (Revista Viață și Literatură în vizită la S. I.)-reporter: E. Fehér Pál, nr.40, 1966
- A Vigilia beszélgetése S. I.-nal Conversația Gazetei Vigilia cu S. I.) reporter: Béla Hegyi , nr.2 1972
- B. Nagy László: Arcképvázlat S. I-ról (Schiță de portret despre S. I.) publicat în revista Jelenkor (Era Noastră), nr.11, 1974
- Kritikusok műhelyében S. I-nál (În atelierul criticilor, la S.I.) reporter: Erki Edit, publicat în Élet és Irodalom (Viață și Literatură), nr.13, 1975
- Sőtér István: Pályám emlékezete (Memoria cariei mele), publicat în Új Írás (Scrisul nou) , nr.2, 1976
- Irodalomtudósaink fóruma (S. I.-nál beszélget Bodnár György (Forul oamenilor științei literaturii-Bodnár György dialoghează la S.I.), publicat în revistaJelenkor (Era Noastră), nr.11, 1977
- Ferenczi László: S. I.-volum de interviuri, Budapesta, 1979
- Belohorszky Pál: Önvizsgálat és eszményteremtés (Introspecție și geneza idealului)-studiu critic apărut în ziarul Népszabadság, 24 mai 1981
- S. I. irodalmi munkássága. Válogatott bibliográfia (Travaliul literar al lui S.I.Bibliografie selectivă), realizată de R. Takács Olga, editat în revista Literatura, nr.1-4, 1983
- Németh G. Béla: A tudatos életmű-alkotás jegyében(În nota creaței operi conștiente), apărut în Irodalmtörténelmi Közlöny (Comunicări de Istoria Literaturii), nr.4, 1983
- Papp Sándor beszélgetése S. I.-nal (conversația lui Sándor Papp cu S.I.), publicat în Tiszatáj (Regiunea Tisei), nr.5, 1985
- Elveszett otthonok. S. I.-nál beszélget Kabdebó Lóránt (Jelenkor, 1986. 9. sz.);
- Búcsú S. I.-tól: Köpeczi Béla (Magy. Tudomány, 1988. 42. sz.);
- Rév Mária :referințe apărute în Filológiai Közlöny (Comunicări de filoglogie), nr.3, 1989
- Rónay László:referințe apărute în revista Helikonnr. 3-4, 1989
- Wéber Antal:referințe apărute în revista Irodalmtörténelmi Közlöny (Comunicări de Istorie Literară), nr. 4, 1989
- József Szili: In memoriam (ICLA Bulletin, Published at Brigham Young University, Spring 1989)
- Juhász Ferenc: A jégverem utcai harangok (Clopotele din strada ghețarului), poezie,publicată în Új Írás (Scrisul Nou), nr.6, 1988.
- Juhász Ferenc: Sugárjátszó őszi napfogyatkozás (Eclipsa irizantă de toamnă), poezie apărută în Új Írás (Scrisul Nou), nr.1, 1990
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
