Iosif Siegescu

Iosif Siegescu (n. 29 august 1873, Secășeni, Caraș-Severin – d. 12 noiembrie 1931, Budapesta) a fost un preot român unit (greco-catolic), deputat de Oravița în Parlamentul de la Budapesta, profesor universitar la Universitatea din Budapesta Facultatea de Științe Umaniste.

Iosif Siegescu
Date personale
Născut	29 august 1873 Colibi, România
Decedat	12 noiembrie 1931 (58 de ani) Budapesta, Regatul Ungariei
Înmormântat	Farkasréti temető[*][[Farkasréti temető (Hungarian cemetery in Budapest)|​]][1][2]
Cetățenie	Austro-Ungaria  Regatul Ungariei
Ocupație	filolog[*]​
Limbi vorbite	limba română limba maghiară
Modifică date / text

A fost succesorul lui Coriolan Brediceanu în funcția de deputat.

Între 1911-1927 a fost profesor de limba și literatura română, iar în anii 1921-1923 decan al Facultății de Litere din Budapesta.^[3]

În anul 1915 a fost numit de papa Benedict al XV-lea prelat papal.^[4]

Este înmormântat în cimitirul Farkasréti din Budapesta.^[5]

Lucrări

• A magyarországi románok szt uniója. Tanulm. az egyhtört. köréből. Bp., 1896.
• Dosoftei metropolita mint költő., 1899.
• A román helyesírás tört., 1906.
• Rugăciuni pentru soldați, 1917, trei ediții.

Bibliografie

• Discursul deputatului Iosif Siegescu despre chestia română în Camera ungară. Răspunsul ministrului președinte ungar, contele Tisza, Budapesta, 1917.