scriitor român From Wikipedia, the free encyclopedia
Ion Hobana (născut Aurelian Mantăroșie), (n. 25 ianuarie 1931, Sânnicolau Mare, județul Timiș-Torontal – d. 22 februarie 2011, București) a fost un antologator, autor, critic literar, scriitor și teoretician literar român contemporan, specializat în analizarea literaturii științifico-fantastice. A copilărit, împreună cu părinții săi, la o casă de pe strada Pescarilor din Bârlad[2]. Tatăl său, Ion Mantăroșie a fost magistrat, iar mama sa Antoneta (n. Patrichi), profesoară de istorie la Școala Pedagogică de Băieți și directoare la Liceul de fete din Bârlad[3]. În 1949 a absolvit liceul la Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu“. A fost licențiat în litere cu o lucrare despre Science-fiction, prima de acest fel din România.
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Ion Hobana | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 25 ianuarie 1931 Sânnicolau Mare, județul Timiș-Torontal, România |
| Decedat | 22 februarie 2011 București, România |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | antologator, eseist, romancier |
| Limbi vorbite | limba română[1] limba franceză limba rusă limba engleză |
| Studii | International Writing Program[*] |
| Activitatea literară | |
| Activ ca scriitor | Literatura română post-belică, Literatura română contemporană 1956 - 2011 |
| Operă de debut | Povestirea Glasul mării |
Modifică date / text  | |
A publicat cinci volume de versuri, printre care Centru înaintaș (1954), Caleidoscop (1958) și Orar de vacanță (1962) și romanul Sfârșitul vacanței (1960), înainte de a se consacra, cu precădere, SF-ului. Debutul în gen datează din 1955, în revista Știință și Tehnică, cu povestirea Glasul mării. Au urmat nuvela Ultimul văl (1957), volumele de povestiri Oameni și stele (1963), Un fel de spațiu (1988) și Timp pentru dragoste (2009, Editura Bastion), versiunea teatrală a Omului invizibil, după H.G. Wells (1974), pusă în scenă la București (1974), Brașov (1976) și Iași (2008).
În ianuarie 2011, volumul de povestiri Timp pentru dragoste, apărut în 2009 la Editura Bastion, este preluat, ca ediție definitivă, de către integrala science fiction și fantasy Seniorii Imaginației (Editura Eagle), readucând pe copertă titlul Oameni și stele.
Ion Hobana a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, Société Européenne de Culture, H.G. Wells Society, Centre International Jules Verne, Associazione Internazionale per gli Studi sulle Utopie.
Pentru întreaga sa activitate de creație, exegeză și promovare a SF-ului, i s-au decernat Marele Premiu al Ministerului Culturii și Artei din Polonia (1973), Premiul Special Aripile de aur ale fanteziei (1980) și Premiul World SF (Brighton, 1984).
Romanul Călătorie întreruptă, (1989 - Editura Cartea Românească, 2007 - Editura pentru Știință S.I.T.), este o carte în mare parte autobiografică și a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor București (2007)
.jpg)
În ultimii ani, a inițiat și realizat, la Editura Minerva, Colecția Ion Hobana prezintă maeștrii anticipației clasice, din care au apărut până acum (decembrie 2006) volume semnate de:
A scris prefețe pentru romane și culegeri de povestiri: Edgar Allan Poe, Jules Verne, Edmond About, Robert Louis Stevenson, Auguste Villiers de l'Isle-Adam, Mark Twain, Joseph-Henri Rosny aîné, H. G. Wells, Jack London, Emilio Salgari, Arthur Conan Doyle, Jan Weiss, Karinthy Frigyes, Felix Aderca, Stanislaw Lem.
Având un vechi și constant interes pentru viața și opera lui Jules Verne, a tradus mai multe Călătorii extraordinare, a publicat zeci de articole și studii, a realizat numeroase emisiuni de radio și televiziune dedicate marelui scriitor.
Monografia Douăzeci de mii de pagini în căutarea lui Jules Verne (1979, Editura Univers, Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Europa Special decernat cu prilejul celui de-al cincilea Congres European de Science Fiction – Stresa, 1980) a fost publicată și în Italia (Editrice Nord, 1981); ediția a doua, substanțial revăzută și adăugită, a apărut în 2000.
A tradus din franceză și italiană. Povestirile și studiile lui Ion Hobana au apărut în peste douăzeci de țări.
Cunoscut cercetător al fenomenului OZN, președinte al Asociatiei pentru Studiul Fenomenelor Aerospațiale Neidentificate (ASFAN – România), Ion Hobana a publicat, în domeniu:
Cele mai recente contribuții ale sale în domeniu sunt:
Pe data de 17 noiembrie 2013 jurnalistul Dan Alexe dezvăluie un plagiat al lui Ion Hobana după o povestire de Isaac Asimov.[5] (narațiune similară - „Oameni și stele” de Hobana și „C-Chute” (1951) de Isaac Asimov).
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
