Remove ads
Ioan Holender (n. , Timișoara, România) este un muzician, impresar artistic și director managerial austriac de operă, originar din România. Ioan Holender este cel mai longeviv director managerial al Operei de Stat din Viena (Wiener Staatsoper).
| Ioan Holender | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (89 de ani)[1][2][3]  Timișoara, România |
| Copii | Adrian Hollaender[*] |
| Cetățenie |  Austria (–)[4] Regatul României (–) România (–) |
| Etnie | evreu |
| Ocupație | impresar[*] cântăreț cântăreț de operă antrenor de tenis[*] |
| Limbi vorbite | limba germană[5] limba română |
| Activitate | |
| Studii | Universitatea Politehnica Timișoara[6] |
| Premii | Cetățean de onoare al Timișoarei[*] () Ordinul de Merit al Republicii Federale Germania în grad de mare cruce[*] Medalia de merit în aur a landului Viena[*] Marea medalie de aur în onoarea serviciului adus Republicii Austriece[*] Ordinul național „Steaua României” |
Modifică date / text  | |
Ioan Holender provine dintr-o familie de evrei din Timișoara. În anul 1943 a fost bătut în fața casei de un elev al Liceului Banatia, trecut sub administrarea Grupului Etnic German.[7] Tatăl său a fost fabricant de marmeladă, dar în anul 1948 fabrica de marmeladă și oțet din Timișoara a fost naționalizată, tânărul Ioan Holender fiind nevoit să muncească un an de zile ca muncitor necalificat în intreprinderea de Transport Timișoara pentru a-și asigura existența.[8]
În 1953 a reușit să fie admis la Politehnica din Timișoara unde a studiat la secția „material rulant". Pe când era în anul trei, în 1956, a ținut un discurs în timpul revoltei studenților din Timișoara (ca urmare a Revoluției anticomuniste din 1956 din Ungaria), fapt pentru care a fost exmatriculat.[8]
În 1959 a părăsit Timișoara și s-a stabilit împreună cu tatăl său la Viena, unde mama sa locuia deja [9][10].
Imediat s-a înscris la Conservatorul de Stat din Viena unde a studiat muzica clasică între 1960 și 1962, după care a început să cânte ca bariton la teatrele de operă din Viena, Klagenfurt și Sankt Pölten (între 1962 și 1966). Din 1966 a devenit agent de impresariat artistic și manager muzical la Agenția de teatru „Starka", pe care a făcut-o faimoasă în lumea artistică și pe care a preluat-o după câtva timp, devenind „Agenția de impresariat artistic Holender".[8]
Remove ads
În 1988 a devenit secretarul general al Operei din Viena și al Volksoper (Opera pentru popor), pentru ca în 1992, după moartea neașteptată a directorului Eberhard Waechter, să fie numit manager general al celor două instituții.[11]
A fost director al Operei de Stat din Viena între 1 aprilie 1992 și 30 august 2010, fiind director al celebrei instituții pentru cea mai lungă perioadă din istoria operei vieneze.[12]
În anii 2007[13] și 2009 a fost președinte și director artistic al Festivalului Internațional „George Enescu” de la București, ocazie cu care s-a perfectat contractul și pentru ediția 2011.[14]
Remove ads
- Officier de L‘Ordre des Arts et des Lettres, Franța (1999)
- Österreichisches Ehrenkreuz für Wissenschaft und Kunst 1. Klasse
- Goldenes Ehrenzeichen der Republik Österreich
- Clemens-Krauss-Medaille der Konzertvereinigung Wiener Staatsopernchor
- Franz-Schalk-Medaille in Gold der Wiener Philharmoniker
- Großes Goldenes Ehrenzeichen für Verdienste um die Republik Österreich (2002)
- Großes Goldene Ehrenzeichen (Commenda) der Italienischen Republik (2004)
- Membru de onoare al Academiei Române[15]
- Doctor honoris causa al Universității de muzică din Cluj[15]
- Medalia de onoare în aur a orașului Viena (2010)[12]
- Cetățean de onoare al orașului Timișoara[15]
- Doctor Honoris Causa al Universității din București[16]
- Doctor Honoris Causa al Universității de Vest din Timișoara[16]
- Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică din Sofia[16]
- Cetățean de onoare al orașului Cluj (1994)[16]
- Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea
Remove ads
- Ioan Holender. Der Lebensweg des Wiener Staatsoperndirektors . Autobiografie, bearbeitet von Marie-Theres Arnbom. Wien, Böhlau, 2001, ISBN 3-205-99384-5
- Ich bin noch nicht fertig, Hanser Verlage, 2010, ISBN 978-3-552-05493-6
- De la Timișoara la Viena, Ed. Universal Dalsi, 2002
- Spuse, trăite, dorite. Amintiri, Editura Universitatii Alexandru-Ioan Cuza din Iasi, 2011 - recenzie
- Ioan Holender, Spuse, trăite, dorite. Amintiri, ediție îngrijită de Gabriel Kohn, postfață de Cornel Ungureanu, traducere de Ioana Rostoș, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2011, 288 p., ISBN 978-973-640-653-9
Remove ads
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
Remove ads